În data de 26 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei de respingere a sesizării de neconstituționalitate privind angajarea răspunderii Guvernului privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare.
Gabriel BarbuFoto: Arhiva personala
Două aspecte sunt interesante în privința motivării privind angajarea răspunderii:
- felul în care Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență;
- faptul că, după publicarea motivării deciziei, este deschisă oportunitatea Guvernului de a recurge la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege.
Cum a trecut Curtea Constituțională peste propria jurisprudențăÎn esență, spre deosebire de situații similare (precum cea din 2020) în care Guvernul și-a angajat răspunderea cu privire tot la măsuri fiscal-bugetare, Curtea Constituțională a afirmat că mecanismul de angajare a răspunderii a fost unul constituțional.
Decizia a fost luată printr-o argumentație în 4 pași:
Cu privire la analiza structurii politice a Parlamentului, respectiv existenţa unei majorităţi parlamentare stabile, a stabilit că aceasta nu exclude adoptarea legii pe calea angajării răspunderii Guvernului;
În trecut, aceeași Curte Constituțională (prin Deciziile nr. 1557/2009 și nr. 61/2020) stabilea că la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă.
» Citește continuarea pe pagina autorului