Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
Dinastia Mușatinilor este una dintre cele mai importante dinastiii medievale din istoria românilor. Domnitorii Mușatini au condus Voievodatul Moldovei timp de aproape trei secole. Din această dinastie au făcut parte iluștri conducători ai Moldovei medievale – printre care Petru I Mușat, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare sau Petru Rareș.
Este puțin cunoscut publicului larg faptul că această dinastie a fost întemeiată defapt de o femeie. Se numea Margareta Mușata, iar originea ei este încă incertă, cu toate că au fost elaborate numeroase teorii.
Povestea Margaretei este învăluită de asemenea în mister.
O marcă ungurească într-un teritoriu controlat de hoardele stepelor
La începutul secolului al XIV lea, teritoriul Moldovei de astăzi era locuit, în mare parte, de populații românești organizate în tot felul de construcții politico-militare de mică anvergură, numită „țări”, „codrii”, „prisăci“ sau „odăi“.
„Pe valea Bârladului, a Crasnei şi mai cu seamă a Prutului au fost iarăşi vechi aşezări româneşti. Codrul Chigheciului a adăpostit ca pretutindeni pe strămoşii noştri, tot aşa. Şi codrii Orheiului şi Lăpuşnei. Până în marginea stepei s-au întins, prin poenile pădurilor şi pe marginea apelor, „odăile”, prisăcile, cătunele şi satele plugarilor şi păstorilor romani sau «vlahi» cum le spuneau vecinii slavi şi turci”, scria în „Istoria Românilor“, istoricul Constantin C. Giurescu.
Din punct de vedere politico-militar, acest teritoriu era controlat de hoardele mongole, stabilite în stepele din nordul Mării Negre. Controlul nu era efectiv și se rezuma la un tribut pe care localnicii erau nevoiți să-l plătească în schimbul păcii. Regii Ungariei, sătui de incursiunile de jaf mongole, hotărăsc să treacă la est de Carpați și să întemeieze o marcă de apărare, în Moldova de astăzi, un soi de teritoriu tampon în calea mongolilor. Mai precis, în 1345, regele Ungariei Ludovic de Anjou trimite un corp militar unguresc, însoțit de mercenari maramureșeni conduși de cunoscutul Dragoș din Beden, să ocupe o parte a teritoriului de la est de Carpați.
continuare pe adevarul.ro