V-ați renegociat în vreun fel în ultimii ani modelul de masculinitate cu care ați crescut? În ce momente ați simțit cel mai pregnant presiunea de a juca rolul de „bărbat”?
V-ați simțit în ultima vreme masculinitatea în pericol?
Acestea sunt întrebările pe care le-am adresat celor șapte invitați ai anchetei de față. Ideea mi-a venit citind cartea lui Grayson Perry, Evoluția bărbatului, apărută recent la Editura Vellant. Pornind de la întrebarea „ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI?”, artistul Grayson Perry explorează patru zone ale masculinității: puterea („cum domină bărbații o mare parte a lumii”), performance-ul („cum se îmbracă bărbații și cum își joacă rolul”), violența („cum recurg bărbații la infracțiuni și violență”) și emoția („cum se simt bărbații”).
Ideea de a vorbi despre masculinitate nu mai e una nouă. În presă, în mediile academice (în special în SUA) & pe rețelele sociale, subiectul e chestionat în diverse feluri, fiind vizate mai multe probleme întâlnite în rândul bărbaților: rata crescută a sinuciderilor, depresia, violența, influența mass-media și a culturii pop asupra identității masculine, lipsa de deschidere a bărbaților (și frica de a discuta despre problemele lor), tendința de a risca etc.
Dacă revoluția industrială a întărit dominația masculină, astăzi, în epoca digitală, relația bărbaților cu munca e diferită. Trăim într-o lume în care comunicarea e mult mai importantă decât fabricarea unor lucruri. Imaginea bărbatului autoritar care face și drege ca să-și întrețină familia nu mai e una omniprezentă. Foarte mulți bărbați trec prin adultolescență și trăiesc la 30+ ca la 20+, context în care constrângerile care vin odată cu rolul masculin clasic ajung să pară anacronice. Referindu-se la acea viziune a masculinității din emisiuni ca Bear Grylls, unde bărbații învață să supraviețuiască în natură, Perry spune: „Aș vrea să văd dacă bărbații ăștia sunt în stare să găsească un apartament de închiriat accesibil în Londra sau o școală de stat decentă pentru copiii lor. Acestea sunt principalele abilități necesare pentru supraviețuire în secolul XXI.”
Apoi sunt rolurile cu care creștem în familie și la școală, și presiunile care vin odată cu ele. Jucăriile pe care le avem în copilărie, televiziunea, advertising-ul – toate astea contribuie la modelarea identității masculine. În același timp, ascensiunea feminismului e percepută de conservatori ca o subminare a masculinității și ca una dintre cauzele „efeminizării” bărbaților. Însă printr-o astfel de atitudine se ratează posibilitatea unui dialog fertil. „Când le vorbesc bărbaților despre masculinitate, am adesea sentimentul că le vorbesc peștilor despre apă. Bărbații trăiesc într-o lume modelată de bărbați, nu sunt capabili să conceapă o alternativă”, spune Grayson Perry.
Articol integral pe www.scena9.ro