Curtea Constituţională a României a transmis, joi seară, precizări cu privire la Hotărârea pronunţată în 21 decembrie de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion şi alţii, C379/19 DNA – Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, C-811/19 FQ şi alţii şi C-840/19 NC.
Astfel, în comunictul CCR se arată că prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunţat asupra unui conflict juridic de natură constituţională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituţională de urmat, conduită ce se regăseşte în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii.
De asemenea, prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunţat asupra unui conflict juridic de natură constituţională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
» Citește continuarea pe pagina autorului