Încă nu s-au stins ecourile ”revoltei de weekend” pe care a orchestrat-o, mai mult sau mai puțin impetuos, controversatul Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari care a reușit să-l readucă pe Vladimir Putin în fața camerelor de luat vederi.
Analiștii militari și politici încearcă să descifreze care vor fi efectele pe termen mediu și lung ale acestei ”mutări” efectuate de Evgheni Prigojin, cu atât mai mult cu cât societatea rusă, în ansamblul ei, a părut a fi luată prin surprindere de ”marșul către Moscova” al mercenarilor Wagner.
Sociologul Alexandra Prokopenko, absolventă a Universității de Stat din Moscova, având și un master în sociologie la Universitatea din Manchester, susține că revolta mercenarilor Wagner a evidențiat o criză de management în sistemul politic al Rusiei și contradicția uriașă din cadrul forțelor armate ruse.
”Revolta armată a Grupului Wagner condus Evgheni Prigojin l-a forțat pe președintele Vladimir Putin să revină pe ecranele televiziunilor din Rusia. Acum, președintele are apariții zilnice: două discursuri de urgență (neobișnuit pentru Kremlin), o întâlnire cu oficiali de securitate și o întâlnire cu mulțimi de oameni din Daghestan.
Aparițiile lui Vladimir Putin în presă sunt, acum (n.red.
» Citește continuarea pe pagina autorului