Marți, 15 ianuarie, se împlinesc 169 de ani de la nașterea poetului supranumit”Luceafărul poeziei românești”. Cu aces prilej se organizează diverse evenimente în țară. Mai mult, o slujbă de pomenire a poetului național Mihai Eminescu a avut loc, astăzi, la Cimitirul Bellu din București, a anunțat Arhiepiscopia Bucureștilor, începând cu ora 8.00, în capela Cimitirului Bellu.
Slujba de pomenire a fost urmată de slujba Parastasului, la mormântul poetului, la ora 10.00.
Cum a devenit 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale
Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Ziua Culturii Naționale la data nașterii lui Mihai Eminescu a luat ființă în urmă cu 8 ani, când proiectul de lege a fost votat cu 175 de voturi favorabile.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Ziua Culturii Naționale se sărbătorește și în alte state: În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.
episoade de acest gen. Este o tulburare răvăşitoare, mai ales în condiţiile în care nu erau tratamente eficace şi precise în aceea perioadă şi nici literatură de specialitate atât de bine pusă la punct ca astăzi. De altfel eu nu cred în diagnosticul de sifilis. Nu prea avea bază pentru un asemenea diagnostic”, declară medicul psihiatru Nicolae Vlad, potrivit adevărul.ro.
Ultimii doi ani, în care, practic, a fost otrăvit cu tratamentul cu mercur, i-au fost fatali
”Pe la sfârşitul lui iunie 1883 îi apar tulburările psihice, astfel că e internat în Sanatoriul doctorului Şuţu unde i se pune diagnosticul de manie acută, cum reiese dintr-un buletin medical semnat de respectivul doctor. De altfel, poetul prezintă simptome tipice de manie, boală a psihicului caracterizată printr-o deosebită activare, de ordin afectiv, a tuturor facultăţilor, pe lângă sensibilitate, şi a celei intelectuale şi volitive”, susţine în lucrarea sa Ovidiu Vuia, potrivit aceleiași surse.
Suprasolicitarea intelectuală și emoțională a poetului, din vremea când lucra la ziarul ”Timpul” au condus către această boală. Ajunsese într-o stare în care umbla cu revolver la el în permanență, dorea să-l împuște pe rege, se simțea ameninațat în permanență.
În anul 1887 poetul se refugiază în casa surorii sale Harieta Eminovici, la Botoșani. Este diagnosicat și tratat de sifilis. Frecţii cu mercur.
Urmează doi ani de chinuri, după care ajunge din nou la dr Șuțu, la București. Un alt diagnostic greșit i s-a pus în ultimele sale clipe, și anume, de demență, o acutizare a maniei, dar altceva decât sifilis…
Pe 15 iunie, ora 3 dimineața, anul 1889, Mihai Eminescu moare, în casa de sanatoriul doctorului Șuțu, din București.
E înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutorii.
surse: www.istoria.md,adevarul.ro, agerpres.ro.
