Peste 11.000 de copii din judeţul Iaşi duc dorul părinţilor plecaţi în străinătate. Cei mai norocoşi rămân în ţară cu un singur părinte, însă dragostea şi afecţiunea pe care ar trebui să le primească de la cei care ar trebui să le poarte primii paşi în viaţă sunt rupte în jumătate.
Mai puţin norocoşi sunt cei care au ambii părinţi plecaţi în străinătate, care ajung să caute modele, în cazurile fericite, la bunici sau la rudele în grija cărora au rămas. Alţii însă, nefiind supravegheaţi, ajung să se înconjoare de anturaje periculoase, în căutarea aprecierii sau dragostei pe care nu le găsesc acasă. Aceştia sunt copiii care renunţă la şcoală, fie pentru că nu are cine să-i îndrume şi să-i supravegheze, fie pentru că iau modelul părinţilor care, şi cu opt sau zece clase, reuşesc să aibă maşină personală şi mai mulţi bani decât profesorii lor.
Conform unei statistici realizate de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi (CJRAE Iaşi), care are în atenţie şi încearcă să-i sprijine pe copiii cu părinţi plecaţi în străinătate, la nivelul judeţului este un total de 11.573 de copii care au rămas în ţară fără dragostea unuia sau a ambilor părinţi.
Chiar dacă, conform raportului CJRAE Iaşi, numărul copiilor cu părinţi migranţi este în scădere comparativ cu anii şcolari trecuţi, situaţia rămâne în continoare îngrijorătoare. Dintr-o populaţie şcolară de 124.144 de preşcolari şi şcolari din toate ciclurile de învăţământ, aproape 10% dintre aceşti copii au cel puţin un părinte plecat în străinătate.
În cele mai multe cazuri, copiii rămân în grija unui singur părinte. 8.609 elevi sunt în această situaţie. Nu la fel de norocoşi sunt aproape 3.000 de copii, dintre care 1.391 dintre aceştia au ambii părinţi plecaţi, iar 1.573 dintre aceştia sunt din familii monoparentale. Astfel, chiar dacă soarta i-a lăsat pe cei 1.573 de copii cu un singur părinte, aceştia l-au pierdut şi pe al doilea din dorinţa mamei sau a tatălui de a le oferi un trai mai bun, rămânând doar în grija bunicilor.
Situaţia este cea mai vizibilă în mediul rural, însă, conform statisticilor CJRAE, diferenţele nu sunt atât de mari. Astfel, 6.437 de copii cu părinţi în străinătate sunt din mediul rural, dintr-o populaţie şcolară de 57.135 de elevi. Din mediul urban sunt 5.136 de copii cu cel puţin un părinte plecat peste hotare, populaţia şcolară fiind de 67.009. Cu alte cuvinte, diferenţele procentuale dintre rural şi urban ar fi de aproximativ 12% din populaţia şcolară pentru mediul rural, comparativ cu 8% din populaţia şcolară din urban.
Belceşti, comuna cu cei mai mulţi părinţi emigraţi
Cei mai mulţi elevi rămaşi în ţară cu un părinte sau în grija altor rude sunt din municipiul Iaşi, 3.352 la număr, urmat de municipiul Paşcani, cu 745 de copii şi de oraşul Hârlău, cu 492 de elevi.
În ceea ce priveşte comunele ieşene, pe primul loc se află Belceştiul, cu 416 elevi, copii care se află în grija unui părinte sau a altor rude. Comuna Belceşti a depăşit chiar şi oraşul Târgu Frumosla numărul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, aici fiind un număr de 379 de elevi sau preşcolari rămaşi „orfani“ în ţară.
Comuna Deleni se află şi ea printre localităţile fruntaşe la numărul celor plecaţi în străinătate, 339 de copii având cel puţin unul dintre părinţi plecaţi, dar şi comuna Tătăruşi, unde sunt în atenţia CJRAE Iaşi un număr de 270 de elevi.
„Semnez lunar adeverinţe tip din Germania“
Primarul comunei Belceşti, care se află la cel de-al treilea mandat, a observat că la nivelul comunei au început să plece în străinătate după anul 2000. De asemenea, chiar dacă mai sunt plecate persoane la muncă ilegal sau fără un contract de muncă iniţial, Constantin Ciobăniţă explică că persoanele plecate în Germania au, aproape întotdeauna, un contract de muncă încheiat încă din ţară.
„Oamenii care au plecat acolo au fost mereu mulţumiţi, la fel şi angajatorii. Nu am auzit de persoane care să umble cu furăciuni sau cu alte probleme sau să nu respecte clauzele contractuale“, arată primarul.
Probleme au mai fost, însă întotdeauna sunt cazuri izolate, cu persoane plecate în Spania sau Italia, care au lucrat fără să fie plătiţi. Primarul subliniază însă că tot românii sunt cei care i-au „ţepuit“ pe cei care s-au trezit la final de lună fără banii pentru care au muncit.
Primarul comunei Belceşti afirmă că a încercat mereu să-i convingă pe cei plecaţi peste hotare la muncă să se întoarcă, subliniind că este nevoie de acele persoane în ţară.
„Am solicitat celor compentenţi să găsim soluţii şi să reuşim să-i convingem pe cei plecaţi din ţară să se reîntoarcă, pentru că se resimte lipsa forţei de muncă calificată în România şi nu este doar o situaţie particulară la Belceşti. Dacă acum cineva îmi cere doi oameni eu nu am de unde să-i găsesc. Care au mai rămas în comună sunt cei cu probleme tipice, precum prietenii lui Bahus sau leneşii“, explică primarul.
Cu toate acestea, edilul comunei Belceşti explică că s-a încercat mereu să se rezolve problemele legate de cei care nu au un loc de muncă. Astfel, în mandatul trecut, primarul explică că s-a făcut reconversie profesională la peste 400 de persoane din comun.
„Am făcut la nivelul comunei inclusiv târguri de joburi. Au venit agenţi economici din judeţ şi am reuşit prin aceste demersuri să subţiem la un sfert numărul asistaţilor social. Mă preocupă acest lucru încontinuare, colaborez cu toate instituţiile care sunt antrenate în calificare. Dau un exemplu, Lear-ul ia la greu, cu două autobuze şi în trei schimburi oameni din Belceşti, la fel şi cei de la Delphi, au angajaţi din comună“, subliniază primarul.
Această nevoie de forţă de muncă din ţară nu schimbă însă realitatea, şi anume că cei mai mulţi preferă, pentru salarii mult mai mari, să plece să muncească departe de casă şi de cei dragi.
„Eu semnez lunar adeverinţe tip din Germania cu menţiunea că aceştia sunt cetăţeni ai comunei Belceşti. Cei mai mulţi sunt plecaţi pe perioadă determinată. 90% dintre aceştia sunt sezonieri, mai sunt plecaţi însă şi în construcţii şi chiar specialişti în diferite domenii. Este o situaţie generală, nu este particilară la nivelul comunei. Însă într-adevăr, avem un număr mare de cetăţeni plecaţi. Săptămânal, îmi trec pragul 20 sau 30 de persoane pentru a le pune viza pe acea cerere tipizată prin care se dovedeşte că sunt cetăţeni ai comunei Belceşti. Îmi este greu să le spun că şi aici şi-ar putea găsi de muncă atunci când ştiu că au nevoie de bani, iar salariile acolo sunt mai mari“.
articolul integral pe www.ziaruldeiasi.ro