NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Tradiţia pomului de Crăciun: bradul a fost împodobit prima dată în România de Carol I de Hohenzollern

Tradiţia împodobirii bradului este un obicei preluat la jumătatea mileniului trecut de la triburile germanice. Creştinii interpretează prin împodobirea bradului primirea în casă a Sfintei Treimi. Cele mai vechi dovezi despre împodobitul bradului de Crăciun datează, potrivit unor istorici, de pe vremea popoarelor germanice. În timp, obiceiul a intrat şi în tradiţia creştină. Potrivit acesteia, bradul simbolizează Sfânta Treime, datorită formei sale triunghiulare.

În vârful bradului de Crăciun, de obicei, se pune un obiect strălucitor, o stea, care simbolizează steaua ce i-a călăuzit pe magi până la Bethleem. Despre aceasta se spune că aduce noroc şi îndeplinirea tuturor dorinţelor. Bradul este un pom sacru, precum cel din Grădina Edenului în care se aflau fructele cunoaşterii. Podoabele folosite pentru împodobirea sa semnifică cunoaşterea şi bogăţia.

În România, tradiţia bradului de Crăciun a apărut în secolul al XIX-lea. Prima consemnare a unui brad împodobit pe teritoriul ţării noastre datează de pe vremea lui Carol I de Hohenzollern. În 1866, în palatul regal a fost împodobit un brad cu fructe şi flori de hârtie. Unele scrieri arată că şi dacii aveau un cult al bradului, diferit de semnificaţia actuală a pomului de Crăciun. Dacii tăiau câte un brad de fiecare dată când pierdeau pe cineva drag sau când un membru al familiei se căsătorea. Obiceiul acesta se păstrează şi acum în unele judeţe din Oltenia sau Banat. Bradul este un pom al vieţii pentru că rămâne verde tot timpul, în unele interpretări simbolizându-l pe Mesia. Pomul de Crăciun a fost ornat la început cu fructe, biscuiţi sau flori de hârtie.

În timp, în brad au apărut globuri, beteală, lumânări, instalaţii şi dulciuri. În timp, pe lângă împodobirea bradului, casele au început să fie decorate şi cu vâsc, o plantă medicinală care simbolizează armonia. Bradul, ca simbol al vieţii şi norocului, apare pe unele piese populare de vestimentaţie. Pomul împodobit în ajunul Crăciunului se păstrează în unele locuinţe până la Bobotează. Atunci, în unele regiuni, bradul este dat la foc, astfel încât nostalgia pentru sărbători să se destrame şi să se instaleze Noul An.

sursa adevarul.ro

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

Advertisements

Related posts

Scrisoarea pastorală a IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la sărbătoarea Naşterii Domnului

Redacția

Despre post și rugăciune cu părintele Dumitru Cristea (video)

Teona Gherasim

Moștenitorii familiei Sturdza au donat Ministerului Culturii conacul Vârnav-Liteanu din județul Suceava

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site