O nouă teorie despre structura fundamentală a Universului propune că timpul are trei dimensiuni. Mai mult, acest model susține că aceste dimensiuni temporale sunt trăsătura fundamentală a Universului, iar dimensiunile pe care le numim „spațiu” sunt doar un produs secundar sau chiar un rezultat indirect.
În prezent, este doar una dintre multele propuneri privind dimensiunile Universului, iar majoritatea fizicienilor încă nu și-au exprimat o opinie clară despre cât de plauzibilă este.
Experimentăm timpul în mod continuu, indiferent ce facem – spre deosebire de dimensiunile spațiului – și, din acest motiv, îl percepem intuitiv ca fiind diferit. Așadar, a fost un șoc când Albert Einstein a susținut că există patru dimensiuni ce alcătuiesc o entitate unică, numită spațiu-timp.
Ideea că timpul este doar o altă dimensiune, precum lungimea sau înălțimea, întâmpină rezistență din partea celor nefamiliarizați cu fizica. Totuși, modelul lui Einstein funcționează atât de bine în a explica și chiar a prezice realitatea, încât a devenit standardul în fizică.
Mulți fizicieni încearcă să explice de ce timpul curge doar într-o direcție, dar alții explorează idei mai exotice – cum ar fi teoria stringurilor, care presupune 11 dimensiuni,
» Citește continuarea pe pagina autorului