News FM 89.1 Mhz Pașcani
ASCULTĂ LIVE
RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Național

Proiect de lege prin care politicienii să nu mai facă puşcărie: Infractorii ar putea invoca regretul efectiv pentru a scăpa basma curată

Iniţiatorul legii argumentează că închisorile din România sunt supraaglomerate. Senatorul independent Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai a depus în Parlament un proiect de lege prin care se introduce în Codul Penal “regretul efectiv”, astfel înlăturându-se răspunderea penală pentru unele infracţiuni prin auto-denunţ.

 

 

  

Infractorii la prima încălcare a legii pot invoca “regretul efectiv” dacă denunţă fapta şi îşi recunosc vina, nu a trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie şi repară prejudiciul, potrivit proiectului de lege, aflat în dezbatere publică la Senat. Iniţiatorul specifică în proiect infracţiunile pentru care nu poate fi aplicat “regretul efectiv”, printre acestea fiind cele de viol, pedofilie, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracţiunile care ţin de sănătate publică, siguranţă publică, libertate religioasă, securitate naţională, droguri, securitatea aeronautică, organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, pornografie, adopţii, trafic de persoane sau de ţesuturi şi celule de origine umană. De asemenea, infracţiunile referitoare la terorism, explozibili, materiale nucleare sau radioactive, genocid, crime de război, frontierele României sau forţele armate sunt exceptate de la “regretul efectiv”. Se observă că în enumerare nu apar infracţiunile de corupţie, specifice mediului politic.

Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai consideră că acest proiect de lege este necesar pentru că închisorile sunt supraaglomerate, iar România a pierdut procese la CEDO. “În anul 2015, potrivit rapoartelor CEDO, România este pe locul al treilea în privinţa numărului de condamnări înregistrate. Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia (sic!) din închisori şi durata prea lungă a proceselor”, afirmă Mihai în expunerea de motive.

Iniţiatorul mai spune că “modelul justiţiei restaurative” este adoptat în mai multe ţări, cum ar fi Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Belgia, Australia şi se bazează pe repararea prejudiciului cauzat victimei.

Sursa www.ziaruldeiasi.ro

Related posts

INFOGRAFICE ENTR Ce se întâmplă în diferite țări europene atunci când prim-ministrul demisionează? Vezi care sunt procedurile din șase state UE

Redacția

De ce l-au votat tinerii pe Călin Georgescu, simpatizant al mișcării legionare: Profesor: „Așa ceva nu s-a mai întâmplat”

Redacția

Iulian Badea, deputat: „Politica Externă a României este una favorabilă!” Dezvăluirea unui deputat de la vârful forului legislativ suprem (P)

Redacția
Încarcă...