Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională – ediția din 2021, analiză realizată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) și publicată recent. Cercetarea scoate în evidență o serie de probleme acute legate de relevanța acestui examen, prin raportare la obiectivele sale. Proba de limba și literatura română a atras, în acel an, cel mai mare număr de contestații, iar cele mai multe note au determinat schimbarea notei.
Potrivit cercetării (integral aici), disponibilă în acest moment doar ca document-sinteză, parte a unui raport mai larg, problemele încep încă de la prevederile actualei legi și punerea lor în aplicare, printr-o distanță ce apare “între curriculum și evaluare”. Prima concluzie enunțată în raportul citat spune că, astfel, e generată “o direcționare a predării/ învățării către disciplinele de examen, în detrimentul formării/exersării/dezvoltării competențelor cheie; ca atare, se poate spune că efectul backwash este previzionat prin lege”.
Tot la nivel cadru, este remarcată concurența între curriculumul oficial și programa de evaluare,
» Citește continuarea pe pagina autorului