Responsabilii de poluare din cadrul municipalităţii au adus şi argumente în sprijinul ideii. Un alt motiv pentru care am ajuns în situaţia de a fi sancţionaţi de Ministerul Mediului: măsurătorile care s-ar face în Iaşi ca într-un oraş de câmpie, nu unul colinar. „Dacă particulele au alte cauze decât activitatea noastră internă, nu înseamnă că ele nu există“, e de părrere opoziţia liberală din CL.
Poluarea din oraş a fost din nou un subiect aprig disputat ieri în plenul Consiliului Local. Şefi din cadrul municipalităţii au identificat o nouă posibilă cauză: pulberi de praf provenite din Ucraina. În timpul dezbaterilor a fost invocat şi un studiu care a analizat poluarea din capitalele europene. La Bucureşti, a spus viceprimarul Radu Botez, doar 20% din cantitatea de pulberi de praf era de pe teritoriul României. Totul a pornit de la o interpelare a liberalului Etienne Ignat. „În anul 2017 am avut 183 de depăşiri la PM10, în condiţiile în care limita maximă admisă este de 35 de depăşiri pe an. Asta înseamnă că am avut un nivel de poluare de cinci ori peste limita maximă“, a spus Ignat. El a subliniat că Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) nu a aprobat încă planul de calitate propus de Primăria Iaşi. „Nu aminteşte nimeni şi le este şi ruşine să-şi asume faptul că au instalat o staţie de măsurare a pulberilor la nivelul solului. E la gura aspiratorului, cum s-ar spune, şi vorbeşte despre PM10 (…) APM uită să ia în evidenţă că noi, de fiecare dată, o notificăm pentru lucrările pe care le desfăşurăm în preajma instalaţiilor de monitorizare“, a fost replica primarului Mihai Chirica.
Poluaţi inclusiv din Germania şi Polonia?
În discuţii a intervenit şi Mihail Manciu, şef al Serviciului Promovare şi Monitorizare Calitate Mediu din cadrul municipalităţii. „Iaşul, de fapt, este în suferinţă pe calitatea aerului din cauza aportului extern. Este vorba de particule de praf care vin din toată zona Moldovei şi, ca să fiu mai corect, din Ucraina. Se poate vedea pe «realtimeairquality» (site unde sunt date din toată Europa de la staţii de monitorizare a calităţii aerului, n.r.) cum se mişcă aerul şi aduce aceste particule“, a spus Manciu. El a adăugat că măsurile luate până acum de către Primărie au avut un „impact redus“, şi a exemplificat că măsurători efectuate în timpul sărbătorilor, în lipsa traficului greu, care au arătat că tot au fost înregistrate depăşiri în zona Podul de Piatră, cea mai poluată din oraş. Potrivit lui Manciu, problemele legate de aprobarea planului de calitate ţin de modelările matematice în baza cărora este întocmit studiul, şi a susţinut că aceste modelări sunt valabile pentru zone de platou sau câmpie, nu pentru zone colinare, cum este Iaşul. În acelaşi timp, Manciu a precizat că a notificat Ministerul Mediului pentru ca poluarea din Iaşi să facă obiectul unui studiu al unei Comisii de experţi care funcţionează pe lângă Comisia Europeană.
Explicaţiile lui Manciu cu privire la posibilitatea ca aerul poluat din Iaşi să aibă şi cauze externe au fost întărite de viceprimarul Radu Botez. „Recent, a apărut un studiu la nivelul capitalelor europene care arată de unde apar aceste pulberi în anumite capitale. Pentru mine a fost o surpriză totală să constat că la Bucureşti doar 20% din cantitatea de pulberi este de pe teritoriul României; culmea e că pe locurile 2 şi 3 au fost pulberi venite din Germania şi Polonia. Există un transfer foarte mare la nivelul straturilor de aer, şi de aceea şi noi considerăm cât se poate de reală situaţia că deasupra Iaşului vin anumite pulberi din Ucraina“, a spus Radu Botez.
Primele măsuri luate. Sunt ele suficiente?
Inclusiv primarul Chirica a vorbit despre vântul care „antrenează în mod natural pulberi pe care le transportă şi sute de kilometri“. Edilul a amintit şi de ceilalţi factori: şantiere, trafic greu, transport public, transport feroviar, zone industriale abandonate şi devenite surse de praf etc.. „Nu pot să fiu de acord cu această abordare. Dacă măsurătorile pot fi influenţate de anumiţi factori, dacă particulele care ajung în oraşul nostru au alte cauze decât activitatea noastră internă, acest lucru nu înseamnă că ele nu există“, a spus, la rândul lui, liderul de grup al consilierilor liberali, Eduard Boz, care a cerut măsuri concrete pentru reducerea poluării. În ciuda interpelărilor, executivul nu a prezentat un calendar clar pentru aprobarea planului de calitate. În schimb, primarul a amintit că municipalitatea a implementat deja mai multe măsuri care duc la îmbunătăţirea calităţii aerului, precum înnoirea parcului de autobuze, aprobarea unui regulament pentru protecţia mediului pe şantiere, reabilitări de străzi, modernizări de cursuri de apă, gazonare, desfiinţare de zone poluatoare (platbandele stradale) şi altele.