Șeful CJ anunţase un proiect de 5 milioane de euro pentru acest obiectiv, în colaborare cu Bacăul. „Putem rivaliza cu Felix ori Herculane“, anunţa Maricel Popa acum 5 luni. Termenul de depunere a finanţărilor pentru astfel de proiecte a expirat însă zilele trecute, fără ca Iaşul să fi făcut ceva. Până în ’89, la Strunga erau cazaţi anual 13.000 de turişti.
Consiliul Judeţean a abandonat un proiect de 5 milioane de euro înainte de a-l demara. Preşedintele CJ, Maricel Popa, a anunţat acum cinci luni intenţia instituţiei de relansare a turismului balnear la Iaşi prin reabilitarea băilor Strunga. Proiectul ar fi urmat să fie depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional, axa prioritară 7 – „Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului“. Pentru creşterea şanselor de a obţine finanţarea, ar fi urmat ca proiectul să fie realizat în comun cu judeţul Bacău.
„Băile Strunga pot oricând rivaliza cu cele de la Felix ori Herculane. Putem realiza un proiect comun cu judeţul Bacău, pentru că şi aici există staţiunea balneară Slănic Moldova şi salina Târgu Ocna. Putem încerca să prindem toate aceste obiective într-un circuit turistic regional“, spunea Popa.
Termenul maxim de depunere a proiectelor pentru investiţii în infrastructura de turism a expirat însă pe 5 decembrie, fără ca pe holurile CJ să se mai audă ceva de proiect. Reprezentanţii CJ au precizat că s-a renunţat la demararea proiectului întrucât cea mai mare parte a fostelor băi Strunga se află în proprietate privată.
„Am încercat nişte demersuri, dar nu ne încadram. Doar o mică parte a terenului aparţine primăriei Strunga. Intenţia a existat, dar poate că a fost anunţată înainte de şti cu exactitate situaţia din teritoriu“, a explicat purtătorul de cuvânt al CJ, Vlad Ciobanu.
O suprafaţă de 50 ha de teren din Strunga, inclusiv fostele băi, a fost retrocedată în 2001 academicianului Nicolae Manolescu, urmaşul boierilor care au deţinut băile. Manolescu a fost primul beneficiar din Iaşi al Legii 1/2000, „Legea Lupu“.
Băile Strunga au funcţionat ca staţiune balneară timp de peste 100 de ani. În perioada de glorie, erau cazaţi la staţiune 13.000 de turişti anual. Staţiunea a fost treptat abandonată după 1989. În 1996 au venit ultimii 70 de turişti, ulterior ea fiind închisă. Ultimele capacităţi de cazare au fost închise în 2009.
Alte localităţi din ţară încearcă fie să-şi recâştige titlul de staţiune balneoclimatică, fie să-l obţină pentru prima oară. Guvernul a aprobat completarea listei oficiale a staţiunilor din ţară cu băile Turda, Călacea Băi, Ocna Şugatag, Tinca, Baia şi Sărata Monteoru. Noua listă a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul acestei săptămâni.
Sursa www.ziaruldeiasi.ro