Guvernul de la București e complet opac în prezentarea oricăror informații despre cauzele care au dus la ratarea aderării la Schengen. Specialiștii arată mai ales spre diplomații români de la Viena, apoi spre analiza deficitară a celor din Executiv.
Rămân numeroase semne de întrebare referitoare la negocierile pentru Schengen FOTO Shutterstock
Surse guvernamentale au transmis în mass-media că relațiile între partea română și cea austriacă s-au intensificat începând cu iulie 2021 și până în decembrie, fiind aproape 30 de contacte, pe diverse paliere – ambasade, miniștri de Externe, miniștri de Interne. La rândul său, Lucian Bode (Interne) a invocat o promisiune făcută de omologul Gerhard Karner, în luna ianuarie, dovadă fiind însă doar o postare a ministrului român. Nimic de la austriac. Cealaltă promisiune, înțeleasă de Bode și asumată din partea României, ar fi fost făcută la Forumul Salzburg, desfășurat la București, la jumătatea lui noiembrie. Însă nicăieri în spațiul public n-a apărut vreun document sau declarație pro-aderare a factorilor decizionali austrieci. Pe scurt, un comunicat sau declarație publică a unui înalt demnitar care să spună pe șleau că nu se opun aderării României.
Inclusiv după ce Karner (ministrul austriac de Interne) a spus prima dată răspicat că se opune includerii României în Schengen,
» Citește continuarea pe pagina autorului