NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Național

Miturile privind originea unor preparate „tradiţionale“ româneşti, demontate de un istoric: „Nu există gastronomii naţionale“

Istoricul clujean Lukács József, cel care a tradus prima carte de bucate tipărită pe teritoriul României de astăzi, în care se găsesc, printre altele, cele mai vechi reţete de sarmale, de varză à la Cluj şi de pâine, a explicat pentru „Adevărul“ de ce crede că „nu există gastronomii naţionale“.

Care este originea unor mâncăruri tradiţionale precum sarmalele, varza à la Cluj, gulaşul sau micii? Ce mâncau ardelenii în Evul Mediu? Cât de complexă era bucătăria ardeleană? Cum a fost bucătăria ardeleană  influenţată de contextul istoric? 

  

 Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns pentru „Adevărul” istoricul clujean Lukács József după ce a prezentat, zilele trecute, prima carte de bucate tipărită pe teritoriul României de astăzi: Cărticica meseriei de bucătar, apărută la Cluj, în 1695. Lukács, care are un doctorat despre alimentaţia şi gastronomia ardelene din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, a fost cel care a tradus din limba maghiară medievală cartea de bucate, dar a şi  făcut o cercetare intensă pentru a afla cine este autorul volumului.

 În carte se găsesc, printre altele, cea mai veche reţetă de sarmale de la noi, cea mai veche reţetă de varză à la Cluj, cea mai veche reţetă de pâine de pe actualul teritoriu românesc. Cea mai veche reţetă de sarmale păstrată pe teritoriul României de astăzi.

Adevărul: Într-un interviu pe care l-am făcut cu un bucătar francez, acesta spunea că de la Viena spre Est toată lumea mănâncă şniţel cu cartofi, iar gastronomia acestei părţi a Europei este mai simplă. Cum este bucătăria ardelenească prin prisma acestei prime cărţi de bucate tipărite în 1695, este simplă sau complexă? Lukács József: În general occidentalii, cei care trăiesc la vest de Viena habar nu au despre cine şi cum trăieşte la est de Viena.

Dacă deschidem marile compendii de istorie, de istorie a artei, a picturii şi arhitecturii o să vedeţi că pe locul Europei Centrale şi de Est o să găsim numai pete albe. Occidentalii nu ştiu despre arhitectura gotică, arhitectura renascentistă, pictura, sculptura de pe la noi, dar asta nu înseamnă că acestea nu au existat. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu gastronomia. În Europa Centrală şi de Est din Evul Mediu, dar putem merge până în antichitate, întotdeauna au trăit mai puţini oameni care au avut la dispoziţie mult mai multe resurse. Asta înseamnă că noi, cei din Europa de Est, şi cei din Transilvania dacă restrângem, nu am fost nevoiţi să muncim pământul.

Desigur, a existat o agricultură aici, dar în mare parte am fost crescători de animale, iar mergând mai departe cu această idee, am fost mâncători de carne. Bucătăria noastră este concentrată pe carne. Alături de carne am mâncat şi legume, şi pâine, dar trebuie să vedem ce fel de legume, ce fel de pâine. Pâine albă, dospită se pare că mâncăm doar de un secol şi jumătate. Să nu mă înţelegeţi greşit, cei aleşi au mâncat pâine albă şi pâine dospită, chiar şi cozonaci, dar imensa parte a populaţiei a mâncat lipii, respectiv, terciuri, nu degeaba mămăliga a devenit mâncarea naţională, nu numai la români, ci şi la maghiari, secui şi aşa mai departe. În concluzie, avem o bucătărie complexă care a utilizat ingrediente variate. 


Articol integral pe www.adevarul.ro

Advertisements

Related posts

Tânăr băut, depistat la volan de poliţiştii de frontieră ieşeni

Redacția

Disperarea unui turist prădat de hoți la Costinești, după ce a adormit pe plajă. ”Am rămas doar în chiloți și papuci”

Redacția

Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă care aruncă fiscalitatea în haos

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site