Anul trecut, în 2017, prin Spitalul de Copii „Sf. Maria“ din Iaşi au trecut 1.743 de copii diagnosticaţi cu obezitate, pe lângă celelalte probleme de sănătate, dintre aceştia 392 având ca diagnostic principal obezitatea. În primele opt luni ale acestui an, numărul copiilor diagnosticaţi doar cu exces ponderal a ajuns deja la 284, din totalul de 1.290 de cazuri de copii cu obezitate, la care se adaugă şi alte afecţiuni.
Medicii pediatri, dar şi nutriţioniştii, susţin că problema este tot mai acută în ultimii ani, şi că deşi factorii sunt în mare parte aceiaşi, adică alimentaţia, lipsa de mişcare şi în general stilul de viaţă nesănătos, acum excesul ponderal este în primul rând influenţat de faptul că cei mici consumă tot mai multe alimente procesate, având o alimentaţie aproape integrală bazată pe ceea ce se găseşte în magazine.
„Se consumă tot mai multe dulciuri achiziţionate din comerţ, mulţi dintre cei mici nu mai mănâncă micul dejun acasă, pâinea cu unt şi cu gem oferită de bunici altădată, fiind înlocuită cu biscuiţii şi batoanele cumpărate de la supermarket şi puse la pachet, pentru şcoală. Copiii mănâncă zilnic astfel de dulciuri, extrem de bogate în zahăr şi în grăsimi nesănătoase. În multe cazuri, fructele sunt înlocuite cu sucuri, şi acestea extrem de bogate în zahăr“, a explicat dr. Adina Rusu, nutriţionist-dietetician.
Medicii de la Clinica a III-a Pediatrie, din Compartimentul de Boli de Nutriţie şi Diabet de la Spitalul de Copii, spun că părinţii nu vin pentru a vedea care sunt cauzele creşterii exagerate în greutate cu care se confruntă copiii lor, ci din cauza altor afecţiuni de care suferă.
Acestea reprezintă complicaţii ale obezităţii, cum ar fi afecţiuni cardiologice, hipertensiunea arterială sau probleme respiratorii, de tip dispnee sau astm bronşic. În urma investigaţiilor, medicii constată că, pe lângă afecţiunea de care suferă, copilul are şi semne de obezitate.
O fată s-a îngrăşat cu 20 de kilograme în doi ani
Săptămâna trecută, la Spitalul de Copii a ajuns o adolescentă de 17 ani care în ultimii doi ani a acumulat peste 20 de kilograme, ajungând la spital din cauza problemelor de sănătate. Respira tot mai greu, obosea repede şi avea hipertensiune, starea generală fiind degradată. Viaţa ei s-a schimbat de când a intrat la liceu şi s-a mutat la cămin, luând toate mesele la cantina liceului şi făcând tot mai puţină mişcare.
Astfel, deşi în clasa a IX-a avea o greutate corespunzătoare, în clasa a XI-a a ajuns să cântărească 86 de kilograme. Fata le-a povestit medicilor că majoritatea meselor de la cantină erau bazate pe cartofi, orez, paste, pâine, fiind vorba în general despre alimente bogate în carbohidraţi.
„Am discutat şi cu mama sa, am făcut o consiliere nutriţională şi o schemă pe regim dietetic, la care se vor adăuga bineînţeles exerciţii fizice. Recomandat este minimum 30 de minute pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, pentru menţinere şi prevenire, iar pentru a slăbi efortul trebuie să fie progresiv, pe o perioadă mai lungă de timp“, a precizat şef. lucr. dr. Dana Anton-Păduraru, medic primar pediatru, supraspecializat în gastroenterologie pediatrică, şef al secţiei.
Astfel, obezitatea nu are doar implicaţii fizice, ci şi consecinţe psihologice, copiii care se luptă cu ea având o imagine proastă de sine, care duce la sentimente de inferioritate, de respingere de către ceilalţi copii şi până la consecinţe endocrinologice.
„Mesele nu se mai iau în familie“
Specialiştii spun că nu trebuie să scăpăm din vedere o realitate cu care nu se confruntau copiii de acum zece ani şi cu care se luptă generaţia actuală. Programul de muncă tot mai stresant şi încărcat al părinţilor are consecinţe asupra copiilor, dar şi asupra alimentaţiei acestora, mesele în familie fiind o raritate, iar mâncarea gătită integral în casă fiind de asemenea un răsfăţ.
„Mesele nu se mai iau în familie, mulţi părinţi neconştientizând faptul că acestea aveau rolul lor în dezvoltarea emoţională, psihică a copilului. Astfel, stilul de viaţă alert şi dezechilibrat al părinţilor se reflectă în alimentaţia copiilor. Mulţi părinţi nu conştientizează rolul de model pe care îl au asupra copiilor şi nu înţeleg că alimentaţia lor dezechilibrată este copiată de aceştia. Pentru a avea o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, nu e nevoie nici de mai mult timp şi nici de bani mai mulţi, ci de o mai bună organizare“, a completat nutriţionistul Adina Rusu.
Mai mult, deşi nu este principalul factor, sedentarismul combinat cu dezvoltarea tehnologiei duc la adevărate probleme de sănătate. Astfel, copiii iau masa pe fugă, cu ochii aţintiţi în telefon sau televizor, fără să mai conştientizeze cât şi ce mănâncă, iar mai apoi în loc să iasă la joacă împreună cu alţi copii îşi continuă programul liber tot în faţa telefonului.
Specialiştii spun că aşa cum, în urmă cu mai mulţi ani, copiii obezi reprezentau o raritate, aşa sunt acum şi copiii care fac mişcare constant sau practică un sport adecvat vârstei lor.
„Când eram noi copii, de exemplu, ne jucam în curte, făceam mişcare. Observăm şi acum în perioada spitalizării că majoritatea copiilor rămân în salon cu telefonul, cu tableta. Foarte puţini participă la jocuri cu copii, activităţi fizice în cadru organizat, puţini practică baschet, fotbal, tenis sau orice alt sport potrivit vârstei lor. De asemenea, foarte mulţi sunt scutiţi de orele de sport, ceea ce este o greşeală“, a mai spus dr. Dana Anton-Păduraru.
continuare pe www.ziaruldeiasi.ro