RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

Mierea, un lux pentru generaţiile viitoare? Albinele mor din cauza pesticidelor

Micii producători care comercializează produse apicole în judeţul nostru se plâng de faptul că albinele mor în ultimii ani din cauza culturilor stropite cu pesticide şi că producţia scade de la an la an deoarece nu mai există diversitate de flori. Această problemă îi afectează în special pe cei care au stupii în preajma terenurilor concesionate de marii agricultori, deoarece albinele adună în această perioadă polenul de la floarea soarelui, dar şi de la rapiţă, când e sezonul.

Zonele melifere de la noi din judeţ sunt Roşcani, Co­marna, Tomeşti, Paşcani şi Tri­feşti. În aceste locuri, apicultura este posibilă pentru că sunt păduri, pomi, salcâmi, dar şi lacuri. În prezent, la noi în  judeţ sunt în jur de 27.000 de familii de albine, crescute de aproximativ 800 de apicultori.

  

Pe dealurile din Basarabia

Unul dintre apicultorii nemulţumiţi de această problemă, a stropirii cu pesticide, este Petru Budeanu. Locuieşte în Trifeşti, sat Hermeziu, la doi paşi de casa memorială a scriitorului Costache Negruzzi şi este inginer horticultor. S-a apucat de apicultură de la vârsta de 20 de ani iar acum are 51. Creşte albine de o viaţă şi spune că este pură pasiune. „Am avut 250 de stupi iar acum mai am 150, familii tinere şi de bază. Mi-au murit albinele din peste 70 de stupi doar în 2016. S-au tăiat pădurile în ultimii ani, s-au desecat bălţile, nu sunt alte flori în zonă pentru miere polifloră, albinele mele fac doar miere de salcâm şi de floarea soarelui. Anul acesta am o medie de 8-10 kilograme de miere de albine pe stup, maximul este de 50 kilograme pe stup, dar doar în stupii foarte productivi. Din 2007 încoace sunt secete extreme în fiecare an, nu e suficient polen, apoi îngheţuri timpurii care distrug şi nu mai înfloresc multe specii de flori. La noi pe malul Prutului e mai rece, nu prea merg nici pomii fructiferi, iar în zonă terenurile sunt luate de marii agricultori şi stropite iar albinele zboară până la 10 kilometri distanţă de stupii lor. Noi apicultorii din zonă ne gândim să trecem Prutul ca să plantăm noi flori pe dealul din Basarabia, cam asta ar fi singura soluţie”, povesteşte Petru Budeanu.

 Şi-a plantat propria pădure de salcâmi

Instituţiile de pe domeniul agricol ştiu de această problemă şi spun că se pot găsi soluţii. „Când se fac stropiri, tratamente, sunt anunţate primăriile şi crescătorii de albine cu cinci zile înainte, trebuie să fie şi ei înştiinţaţi!. Sunt patru grade de toxicitate, dar agricultorii ce să facă la rândul lor, să lase plantele să fie atacate de dăunători? Sunt sigur că se poate găsi un compromis, o soluţie în această problemă”, a explicat Sergiu Jităreanu, şeful Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Iaşi (APIA. La un simplu calcul, reiese că media de miere de albine produsă în stupina lui Petru este de 1.500 de kilograme (la cei 150 de stupi ai săi), într-un an de zile. Adică o tonă şi jumătate. Pentru a veni în ajutorul albinelor sale, apicultorul din Hermeziu şi-a plantat acum 17 ani, pe două hectare de teren, salcâmi. Acum are propria pădure, de unde albinele culeg polen. În total are apoape 10 hectare de teren, din care două cu pădure, două cu cătină, unul cu pomi fructiferi şi restul cu alte culturi. Printre cei 500 de pomi fructiferi pe care îi are pe malul Prutului, Petru a făcut casă pentru cei 150 de stupi de albine pe care îi are. Deşi se luptă cu pesticidele, apicultorul nu renunţă şi spune că are planuri, să-şi extindă iar stupina şi să facă o crescătorie de mătci. Mai are şi alte proiecte, cum ar fi o afacere pentru tratarea astmului, însă nu ne dă prea multe detalii, nu vrea să-i fure alţii ideea.

S-a întâlnit cu Daea de patru ori, faţă în faţă

În grădina lui zumzăitoare, albinele parcă au propria autostradă. Toate vin cam din aceeaşi direcţie, în funcţie de punctul cardinal în care se află lanurile înflorite. Harnice şi cuminţi dacă nu le deranjezi. Petru le-a făcut şi troace din buşteni, în care le pune apă, să aibă aproape sursa. Spune că dacă statul nu ia măsuri, peste 10 ani mierea va fi un lux. „Am fost de patru ori în audienţă la Daea, m-a primit. I-am vorbit de problema aceasta, a culturilor chimizate  şi că statul nu ne ajută prea mult, pe noi, apicultorii. Avem promisiuni că din 2020 va fi mai bine, dar cine ştie? Am trimis şi 25 de amendamente în Parlament, aştept să mă cheme la discuţii. Suntem o naţie de oameni amorţiţi, dezamăgiţi. Strămoşii noştri au fost în stare să lupte pe front, să-şi sacrifice vieţile iar noi acuma nu suntem în stare să-i îndepărtăm pe corupţii de la putere. Ştiu cum merg treburile în politică deoarece am fost şi eu consilier local timp de 10-11 ani. Sunt prea mulţi acum care fură!”, mai spune bărbatul, nemulţumit de situaţia politică şi economică în care se află România. Apicultorul a cochetat şi cu învăţământul, fiind învăţător suplinitor timp de 10 ani în satele Trifeşti, Zăbăloteni, Vladomira, unde a fost nevoie.

articolul integral in www.ziaruldeiasi.ro

 

Related posts

Liviu Dragnea recunoaste ca trebuie reintroduse admiterea la liceu si facultate

Redacția

Papa caută posibili colaboratori ai Securităţii în cadrul Bisericii Catolice din România

Redacția

Pandemia a dus la noi motive de divorț și 50% dosare în plus. Avocat: Soții se amenință din camere diferite și folosesc asta la proces

Redacția
Încarcă...