România are peste 13.600 de săli de joc. Iar studiile europene recente arată că oamenii din zonele defavorizate sunt dintre cei mai expuși la un consum riscant la pariuri. E o oglindire a realității că povara dependenței sau a consumului problematic de jocuri de noroc se resimte mai puternic în rândul populațiilor sărace și accentuează inegalitățile sociale deja existente.

Jocuri de norocFoto: Matvii Mosiahin | Dreamstime.com
- Persoanele din zonele defavorizate sunt mai predispuse să parieze pe cote mai mari, cu o perspectivă mai mică de succes. „Cei mai vulnerabili sunt ademeniți și exploatați”.
- Studii din toată lumea indică faptul că veniturile caselor de pariuri vin nu doar de la cei care pierd cel mai mult jucând, ci și disproporționat de la cei care nu-și permit să amortizeze aceste pierderi.
- Finlandezii au încercat monopolul de stat, dar nu a fost o soluție pentru toate riscurile socioeconomice asociate jocurilor de noroc.
Cinci din primele zece firme din România care au cheltuit cel mai mult cu publicitatea online în 2023 sunt companii de pariuri și jocuri de noroc, potrivit monitorizării BRAT. Iar împreună, acestea dau o cotă de piață de 22,1%.
» Citește continuarea pe pagina autorului


