Instigarea la ură, violență și anarhie, discriminarea și dorința de interzicere a libertății de exprimare sunt principalele caracteristici ale neo-legionarilor – o linie fină îi mai desparte însă de actele criminale din perioada interbelică.
Marcel Bartic FOTO Facebook
Trecutul recent al Europei, dar și al României, este marcat de episoade care au generat nașterea și ascensiunea unor mișcărilor extremiste. Deși istoria pare să fi lăsat în urmă acele vremuri, ecourile lor revin periodic în spațiul public – uneori sub forme reinterpretate, alteori cu aceeași retorică. Într-un context internațional tot mai fragil și polarizat, în care discursurile radicale capătă din nou vizibilitate, este esențial să înțelegem rădăcinile acestor fenomene.
Profesorul de istorie Marcel Bartic analizează pentru „Weekend Adevărul“ cauzele care au favorizat apariția și dezvoltarea ideologiilor extremiste în România. De asemenea, el explică ce s-a întâmplat cu legionarismul în perioada comunistă, precum și ce s-a întâmplat în perioada postdecembristă, când extremiștii de dreapta au revenit, pe fondul unor lacune în educație și neasumării politice, care au condus, în cele din urmă, la apariția pe scena politică a unor personaje cu viziuni incompatibile cu democrația.
„Weekend Adevărul“: România este una dintre țările care nu au fost ocolite de pericolul extremist.
» Citește continuarea pe pagina autorului