Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.
Omul de știință Alexandru Borza (1887 – 1971) recunoscut ca pionier al protecției naturii în România, a avut printre cele mai mari merite în înființarea Parcului Național Retezat, în 22 martie 1935, printr-o decizie a Consiliului de Miniştri al României.
Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru Retezat
Eforturile sale au fost îndelungate. După ce în 1920, a fondat Grădina Botanică din Cluj-Napoca, profesorul Alexandru Borza, susținut de alți savanți ca Andrei Popovici Bâznoşanu şi Emil Racoviţă, dar şi de Societatea Naturaliştilor din România s-a concentrat în următorii ani pe înființarea unor parcuri naționale, unde statul român să legifereze oprirea păşunatului, a vânătorii și a tăierilor de pădure.
„Oamenii de pretutindeni și ai tuturor veacurilor s-au purtat dușmănos față de comorile estetice și științifice ale naturii, gândindu-se numai la exploatarea bunurilor oferite de natură. Specii de animale și plante, rare sau interesante, au căzut jertfă acestei neînțelegătoare lăcomii. Vegetația străbună a fost aproape cu desăvârșire înlocuită prin culturi umane, sau a fost adânc modificată prin amestecul omului (defrișări de păduri, pășunat, cosit, irigații), așa că abia mai găsești un colț de natură cu vegetația nealterată, unde să mai poți desluși legile naturale ale conviețuirii plantelor și tainele distribuției lor. Deci, tot atâtea pagube ireparabile pentru știință!”, scria profesorul Alexandru Borza, în apelul său „Ne trebuie o lege pentru protecția naturii”, publicat în 1927, în revista „Natura”.
continuare pe adevarul.ro