Şase bebeluşi din 1.000 care se nasc la Iaşi se sting din viaţă înainte de împlini un an. Rata mortalităţii infantile la Iaşi se menţine în ultimii ani la 6 la mie, de la an la an fiind identificate mici creşteri sau scăderi.
Anul trecut, în 2017, rata mortalităţii în cazul copiilor de sub un an a fost de 6,7 la mie, în 2016 şi 2015 fiind de 6,2 la mie, respectiv 6,7 la mie. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivel naţional 7 din 1.000 de bebeluşi mor într-un an, rata fiind astfel cea mai mare din Europa, România fiind urmată îndeaproape doar de Bulgaria şi Malta.
Astfel, dacă în 2017 era de 7,1 la mie, în anii anteriori, 2016 şi 2015 a fost de 6,9, respectiv 7,5 la mie. Îngrijorător totodată este şi faptul că în regiunea de Nord-Est a ţării, anul trecut rata mortalităţii infantile a fost chiar mai crescută decât cea la nivel naţional, mai exact de 7,5 la mie.
Conform acestor date oferite de INS, anul 2014 a fost anul cu cele mai multe decese în rândul copiilor de sub un an. Atunci, în Iaşi, 7 din 1.000 de bebeluşi se stingeau din viaţă, la nivel naţional rata era de 8,1 la mie, iar în regiunea Nord-Est era de 8,4 la mie.
Singurul lucru îmbucurător este că, dacă comparăm datele din 2017 cu cele de acum zece sau 20 de ani, putem observa că pe termen lung s-au produs anumite schimbări în bine. De exemplu, în anul 2007, la nivel naţional rata era de 12 la mie, iar în 1997 de 22 la mie, ceea ce înseamnă că acum 20 de ani mureau de aproape patru ori mai mulţi copii. La Iaşi, în 2007 rata era de 13,2 la mie, iar în 1997 de 28,1 la mie.
Cauza principală: sarcinile neurmărite
Cu toate acestea, medicii susţin că problema majoră este legată de faptul că majoritatea deceselor la copiii de sub un an s-au produs în cazul copiilor proveniţi din sarcini neurmărite.
Lucru pe care îl observau şi cei de la Organizaţia „Salvaţi Copiii“ în anul 2015, când în urma unei cercetări desfăşurate de către aceştia, s-a ajuns la concluzia că „accesul mai redus la serviciile medicale, distanţa mare până la localităţile unde astfel de servicii pot fi accesate, nivelul scăzut de educaţie al mamei şi veniturile reduse ale gospodăriei“ sunt principalele cauze ale creşterii ratei mortalităţii.
Altfel spus, viitoarele mame ajung tot mai rar la medic, din cauza sărăciei, a lipsei de educaţie, dar şi din cauza distanţei pe care o au de parcurs.
„La noi în secţie (n.red. neonatologie), mortalitatea este într-o uşoară scădere, de la 3,14 la mie la 3,11 la mie. Însă ceea ce este semnificativ este că decesele s-au produs în primul rând prin patologie malformativă incompatibilă cu viaţa, în urma sarcinilor nedispensarizate sau parţial dispensarizate. Asta este marea problemă încă, nu se pune un diagnostic prenatal de malformaţie pentru că femeile nu se prezintă la medic. Vorbim despre malformaţii congenitale de cord severe, copii care au decedat imediat după naştere, malformaţii digestive şi pulmonare sau plurimalformaţii, unul dintre copii în acest caz a supravieţuit doar zece minute după naştere“, a explicat prof. dr. Maria Stamatin, şefa Secţiei de Neonatologie de la Maternitatea „Cuza Vodă“.
Lipsa de educaţie a mamelor
Medicii susţin că se observă o lipsă de educaţie a mamelor chiar şi în mediul urban, nu doar în cel rural, multe dintre acestea trecând peste cele trei controale obligatorii din timpul naşterii. Acestea se fac în regim ambulatoriu sau internare de zi, urmând ca în cazul în care este depistată o sarcină cu risc să fie urmărită îndeaproape de către medic.
Astfel, anul trecut, 8 bebeluşi din 1.000 din mediul rural s-au stins din viaţă, în timp ce în mediul urban procentul era de 5 din 1.000. „Până la urmă este vorba şi despre o lipsă de educaţie, indiferent de mediul din care provine, orice femeie care vrea să aducă pe lume un copil trebuie să îşi facă o evaluare a stării de sănătate şi să meargă măcar la acele controale obligatorii“, a completat medicul ieşean.
Specialiştii ieşeni recomandă ca viitoarele mămici să se prezinte mai întâi la medicul de familie, apoi la medicul specialist pentru a monitoriza sarcina şi pentru a preveni astfel eventualele complicaţii care pot duce la deces.


