„Ziarul de Iaşi” a realizat o comparaţie între perioada 2007 -2008 şi 2017 – 2018. Atunci, în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu şi era susţinut de PSD. Acum, ţara este pe mâinile PSD, iar Tăriceanu le dă o mână de ajutor. Atunci ca şi acum economia duduia, după expresia preferată a şefului ALDE.
Intrarea în 2008 a prins ţara noastră într-un moment de euforie fără margini, nimeni nu prevedea că la nici măcar un an avea să se întâmple evenimente dramatice, ce au culminat cu un împrumut la FMI şi tăieri drastice de salarii în 2010. Se poate repeta un asemenea scenariu şi în viitorul apropiat? La ce să ne aşteptăm anul viitor? Dar anul acesta? Cotidianul nostru a consultat mai mulţi economişti, observatori ai vieţii economice, sociale şi politice, dar şi antreprenori care au oferi câteva repere cu privire la tendinţele ce ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu.
Populism şi iresponsabilitate
La aceste întrebări a răspuns Gabriel Claudiu Mursa, profesor universitar la catedra de Economie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi.
„Din păcate, peisajul economic al anului 2017 nu ne conferă motive de optimism. Principalul motiv de pesimism derivă din populismul deşănţat al actualilor guvernanţi şi utilizarea resurselor publice pentru mituirea unei populaţii de la care se aşteaptă lipsă de reacţie în ceea ce priveşte modificarea legilor justiţiei, care ar trebuie să-i absolve de vină pe cei care fură resursele publice. Dacă nu va exista o opoziţie masivă a societăţii civile, căci din partea spectrului politic nu ne putem aştepta la aşa ceva, România ar putea să experimenteze o criză economică agravată de o iresponsabilitate rar întâlnită a celor ce administrează politic sectorul public. Practic, în România anului 2018 se pot reproduce fenomenele anului 2008, însă ele ar putea fi agravate de populism şi iresponsabilitatea guvernanţilor. Chestiunile legate de credite, ROBOR, dobânzi, pe care le-aţi menţionat, sunt detalii”, explică Claudiu Mursa.
Despre schimbările majore din economie care vor fi în anul 2018, acesta spune că sunt fenomene economice complexe care nu pot fi anticipate în detaliu.
„În plus, nu-mi place să fac proorociri, deoarece tradiţia spune că proorocilor mincinoşi li se taie capul. În plus, nu văd că în România există premizele unor schimbări importante în bine. Din păcate, există în ceea ce priveşte schimbările negative, lucru pe care, evident, nu mi-l doresc. Economiştii nu sunt apostolii miracolelor, deoarece în economie nu există aşa ceva. Evident, putem căuta lucruri pozitive. Eu mi-aş dori unul singur: ca societatea civilă să aibă o revelaţie şi să găsească o metodă prin care să se opună populismlui. Sper să nu mai aud ameninţări la adresa multinaţionalelor şi a băncilor, sper ca cei ce muncesc serios în ţara aceasta să fie respectaţi nu impozitaţi şi mai mult, sper ca România să-şi păstreze calea ce duce la o economie de piaţă veritabilă, direcţia nord-atlantică şi aderarea la valorile lumii occidentale”, a mai precizat profesorul de la FEAA.
Atenţie la economii
Acesta se aşteaptă în 2018 la creşterea deficitului bugetar, accentuarea deprecierii monedei naţionale, accentuarea populismului, iminenţa creşterii taxelor şi impozitelor (în a doua jumătate a anului) şi creşterea necontrolată a cheltuielilor publice. Nici pentru a-ţi cumpăra o casă nu este un an bun, după părerea economistului. Acesta recomandă ieşenilor care au strânşi deoparte câţiva bani, de exemplu, 10.000 de euro să nu-i cheltuiască.
„Cea mai bună soluţie este să-i economisească, iar cea mai proastă este să-i consume. Pe termen lung, progresul economic derivă din economisire, adică amânarea consumului curent şi investirea resurselor necheltuite acum în dezvoltarea capacităţilor productive. În funcţie de abilităţile personale, o asemenea sumă ar putea fi folosită în deschiderea unei mici afaceri. Aş recomanda această soluţie tinerilor care ies de pe băncile şcolii. Celor care nu doresc să-şi asume rolul de întreprinzător le recomand să caute să-şi plaseze banii în instrumentele puse la dispoziţie de piaţa financiară”, mai menţionează profesorul Mursa.
El mărturiseşte că simte pericolul unei noi crize, deoarece „în România există premizele unui astfel de eveniment”, iar aici se referă la o creştere economică rapidă bazată pe stimularea artificială a cheltuielilor de consum, pe creşterea deficitului bugetar, al deficitului din balanţa comercială etc.
„Dacă analizăm cu atenţie evenimentele economice, putem descoperi că multe din erorile produse în urmă cu mai bine de zece ani, erori care o condus la criza violentă din 2009-2010, se regăsesc în peisajul economic actual din România, chiar dacă la o scară mai mică. În ceea ce priveşte consecinţele, nu ar trebui să fim surprinşi: creşterea ratei şomajului, comprimarea PIB-ului, scăderea consumului etc.”, încheie acesta.
Criza va veni din occident
O notă mai optimistă vine din partea profesorului George Ţurcănaşu, lector universitar în cadrul Facultăţii de Geografie a aceleiaşi universităţi. Acesta ne explică faptul că în perioadele de avânt economic cresc exporturile, salariile sau avem o evoluţie ascendentă a sectorului imobiliar. Aceste creşteri nu ar trebui să fie privite neapărat ca semnale ale unei apropiate crize economice.
„Dar amploarea lor din Româmia demonstrează incoerenţa politicilor economice ale guvernelor care s-au succedat în perioada post-criză. Dacă creşterile salariale s-ar fi făcut într-o manieră gradientală şi pe tot parcursul perioadei, astfel de întrebări nu-şi mai aveau rostul astăzi. Economia României le-ar fi suportat, având în vedere că e pe creştere din 2011 încoace, dar guvernanţii au dorit să conserve dimensiunea mică a salariilor ca avantaj competitiv principal”, precizează Ţurcănaşu.
La întrebarea: Va veni o nouă criză?, acesta răspunde că va veni, cu siguranţă, însă în contextul unei crize mondiale, deoarece ţările occidentale au deja aproape un deceniu de creştere economică.
„Dar să facem o paralelă între evoluţia salarială din România şi o nouă criză mondială, ar fi pentru noi aroganţa supremă! E ca şi cum am spune că economia mondială e dependentă de cea carpato-danubiano-pontică. Realitatea e exact pe dos. Ceea ce vă pot spune cu certitudine e faptul că de data aceasta viitoarea criză economică din România se va sincroniza cu focarele principale ale viitoarei crize mondiale, mai ales dacă acestea se vor poziţiona în lumea occidentală!”, explică profesorul de la Facultatea de Geografie.
Cum va arăta Iaşul pe plan economic în 2018?
Acesta aduce ca exemplu situaţia din SUA din anul 2008, când criza a atins apogeul. În acel moment, la noi în ţară era o creştere economică, atingând în 2008 un maxim al dimensiunii PIB-ului (139,8 miliarde euro – cf. INSSE, valoare atinsă în perioada ce a urmat crizei de abia în 2013 sau 2014).
„Anul manifestării plenare a crizei în România a fost 2009, când statele occidentale se aflau deja în al doilea an de recesiune. În răstimp ne-am permis şi circ politico-electoral. Tăriceanu, sincron cu declanşarea crizei în SUA şi statele occidentale ale Europei, devenea cel mai mare susţinător al măririlor salariale, reper abandonat mai apoi, dar însuşit de Băsescu pe parcursul anului 2008. Economia actuală a României e mult mai conectată la economica globală, decât era în 2007 sau 2008, creşterea economică a României post-criza fiind datorată în cea mai mare măsură împlantărilor marilor companii multinaţionale. Acesta va fi şi principalul motiv al sincronizării României la viitoarei criză. Viitoarea criză economică ar putea fi agravată de instabilitatea geopolitică actuală!”, mai explică George Ţurcănaşu.
Acesta ne mai vorbeşte şi de insuficienţa infrastructurii de transport, care determină marile multinaţionale să se localizeze doar în vestul ţării, în Timiş şi Arad. Astfel, sunt judeţe care se dezvoltă economic mai mult, însă după ce creşterea economică se atrofiază, mai rămâne doar sursa teritorială.
„Chiar dacă declinul se instalează, acesta e mai puţin agresiv decât în cazul oraşelor medii. Aşa se explică şi faptul că Iaşul e mai puternic, din punctul de vedere economic decât era înainte de criză, raportându-l la Bacău, Neamţ sau Vaslui. Teoretic, sărăcia investiţiilor străine de anvergură în Iaşi şi în Moldova, care va caracteriza şi anul 2018 (nu există niciun motiv să cred altceva!), va fi un avantaj pentru antreprenorii locali, care au posibilitatea, pentru încă un an, de a mai recupera din distanţa ce îi separă faţă de mediul antreprenorial din vestul României şi din unele judeţe sudice”, mai explică acesta.
Dintr-o altă perspectivă, profesorul pune accent pe cea de-a doua jumătate a anului 2017, când au început să se dezvolte vizibil domeniul IT şi domeniile creative. Acesta spune că există câteva aspecte pozitive pe care le întrezăreşte pentru anul 2008 la Iaşi şi în economia oraşului nostru.
„Efervescenţa reconversiilor funcţionale din 2017 mă face să cred că va continua şi în 2018 prin valorificarea economică şi culturală a unor spaţii urbane subutilizate în prezent – din zona industrială de est şi zona CUG. Devoltarea aeroportului ieşean, din punctul de vedere al transportului de persoane, prin deja anunţatele noi relaţii aeriene cu alte metropole europene, va consolida poziţia Iaşului în sistemul economic global. Aş introduce în rândul aspectelor pozitive şi manifestările civice, care sunt sigur că vor continua şi în anul 2018”, mai spune Ţurcănaşu, făcând referire la grupurile sau asociaţiile civice iniţiate în 2017 (Moldova vrea autostradă, Împreună pentru A8, Apix sau Bahlui.ro).
După părerea lui, toate îşi doresc dezvoltarea economică şi socială a Iaşului şi Moldovei şi sunt capabile să genereze idei pe care mai apoi autorităţile locale sau naţionale pot să le pună în practică.
„La 100 de ani de la Unirea din 1918, Moldova va continua să fie cea mai ignorată provincie a Bucureştiului. Fapt banal! Acestă stare va duce la creşterea ecarturilor de dezvoltare inter-regionale şi aşa deosebit de mari în prezent. Moldova îşi va consolida statutul de cea mai puţin competitivă regiune a României”, încheie George Ţurcănaşu.
Antreprenorii se tem de creşterea costurilor de productivitate
Şi pentru că economia este suţinută de antreprenori şi afacerile dezvoltate de aceştia, am ţinut neapărat să cerem părerea şi a doi oameni de afaceri locali. Gabriel Mardarasevici, patronul firmei SC Information Business Consulting SRL dar şi a altor firme cunoscute la nivel de Iaşi, mărturiseşte că este o fire optimistă şi încă găseşte motive pentru o continuare în creşterea economiei româneşti, ce-i drept, într-un ritm mai scăzut.
„Atâta vreme cât acceptăm ciclicitatea creştere-recul în economia de tip capitalist, probabil că la un moment dat după ultimul an de creştere puternică în economie, va urma şi o perioadă de corecţie. Personal, nu aş lega obligatoriu cele două momente. Creşterile din 2004-2008 s-au datorat în mare măsură, proaspetei intrări a României în UE, fluxului mare de capital străin sau de remiteri în ţară a valutei expaţilor români, iar cea din perioada 2014-2018, în opinia mea se datorează descoperii de către corporaţii a potenţialului bun pentru producţie industrială în ţara noastră, a reveniri uşoare a economiei mondiale şi în ultimul an (2017) , a deblocării/ creşterii consumului în ţară”, explică Mardarasevici.
Deoarece este om de afaceri, acesta are o viziune mai largă asupra evenimentelor care vor avea loc în 2018. Acesta explică faptul că, un pericol aproape confirmat ar fi o foarte scăzuta rată de utilizare a fondurilor europene, ceea ce va duce şi la puţine proiecte de infrastructură planificate.
„Un alt pericol poate fi o creştere a costurilor, fără susţinere în productivitate, cu forţa de muncă, amorsată de potenţialele creşteri salariale din sectorul public. Instabilitatea politică poate fi o altă cauză ce poate influenţa negativ bunul mers al economiei. Oportunităţile cred că vor fi mai degrabă sectoriale şi nu generale. Agricultura, probabil că poate performa mai bine, prin replicarea unor modele bune deja confirmate în ţară, bazate pe utilizarea unor tehnologii moderne. IT-ul, considerat un fel de copil teribil, ar putea fi mult mai performant, dacă s-ar trece la un nivel superior prin încurajarea creaţiei reale şi nu a serviciilor de outsourcing. O altă oportunitate o poate reprezenta şi exploatarea mai bună a potenţialului zonelor încă rămase în urma. Aici mă refer chiar şi la N-E-ul ţării, adică Moldova”, explică antreprenorul.
O soluţie pentru companii: tehnologizarea
Acesta mărturiseşte faptul că perioada 2008-2009, nu a reprezentat un recul pentru afacerile sale, deoarece IT-ul era în creştere.
„În general, momentele de criză îţi impun luarea deciziilor dure cu rapiditate”, precizează acesta.
Există însă companii care sunt afectate mult mai mult de creşterea brutului la angajaţi. Doina Cepalis, cunoscuta femeie de afaceri care deţine grupul de firme TeRox Prod din Paşcani simte şi ea apropierea unei crize, iar pentru combaterea ei, personal, nu vede decât o soluţie.
„Criza din 2007 a venit ca o criză mondială. Cred că o să avem iar probleme acum, deoarece creşterea de salarii nu este legată de productivitate. Este imposibil ca productivitatea să crească cu 12%! Cred că economia va avea de suferit, exportatorii de asemenea, la fel şi companiile care nu pot mări preţurile. Trebuie să ţinem seama de faptul că a crescut lira şi sunt companii care au contracte cu Anglia. După experienţa anilor 2007-2009 cred că acum sunt mai precaută. Cea mai bună soluţie pentru mine ca om de afaceri, dar şi pentru restul, este ca să tehnologizăm cât mai mult afacerile şi să avem mai puţini angajaţi, adică să înlocuim forţa de muncă. Asta ar fi soluţia!”, a declarat Doina Cepalis, patroana grupului de firme Te Rox Pascani.