Ultimele şase luni au reprezentat o piatră de încercare şi pentru autorităţile române, care s-au văzut confruntate nu doar cu încercarea de a-şi îndeplini obiectivele pe termen mediu şi scurt, ci şi cu o criză umanitară la graniţă, după ce, pe 24 februarie, Federaţia Rusă a atacat Ucraina, într-un război care continuă şi în prezent. Înrăutăţirea situaţiei din proximitatea ţării a dus şi la o presiune mai mare, dar constructivă, pe factorul politic pentru a urgenta dialogul extern şi la o viteză mai bună de reacţie. Astfel, efectele pozitive, fie ca răspuns cert la atitudinea României, fie pentru că e parte a mai multor alianţe şi organizaţii, nu au încetat să apară.
Promisiuni pentru Schengen
În urma numeroaselor dialoguri la nivel diplomatic, liderii politici români vorbesc, în primul rând, despre faptul că România reuşeşte să obţină tot mai multă susţinere în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen. Şi nu doar ei sunt optimişti. În vizita sa în România, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, stat care tradiţional a temporizat demersul ţării noastre de aderare la Schengen, alături de Olanda, a subliniat că doreşte ca „dosarul României să avanseze”. „Franţa e alături de România”, a punctat Macron.
Tot în plan european şi cu rol în ceea ce priveşte viitorul economic,
» Citește continuarea pe pagina autorului