Când vorbim despre deșeuri, ne gândim automat la un produs rezidual sau eventual la o problemă de reglementare, mentalitate, educație. De altfel, cam acestea sunt și cele mai facile scuze pentru a păstra discuția într-o zonă ambiguă, cu rezolvare incertă și fără responsabilități concrete. În general, vorbim mai puțin despre potențialul financiar imens pe care îl reprezintă gestionarea corectă a deșeurilor din perspectiva resursei de materii prime sau de potențialul de creare a valorii economice adăugate. În ultimii ani, fluxurile financiare generate de deșeuri, în special cele provenite din ambalaje nereciclate, au devenit o resursă importantă pentru diverse bugete naționale și chiar pentru bugetul Uniunii Europene. Vedem, așadar, că mai degrabă vorbim despre bani strict dintr-o perspectivă de costuri și nu de oportunități de venituri și profit.
Însă, pentru ca acest sistem să funcționeze cu adevărat, fie chiar și din perspectiva scăderii unor costuri, datele exacte și monitorizarea atentă sunt esențiale. Altfel lucrăm “după ureche” și rezultatele finale sunt mediocre și scumpe, ceea ce se și reflectă – cel puțin deocamdată – în statisticile naționale și europene.
Deșeurile – o sursă financiară pentru UE
În 2023, veniturile Uniunii Europene mobilizate de la statele membre pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate s-au ridicat la 7,2 miliarde de euro,
» Citește continuarea pe pagina autorului
