Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache, sunt prăznuiți pe 16 august. În această zi, la Pașcani a fost resfințită troița Mitropolitului pășcănean Visarion Puiu, din curtea Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului” din Pașcani.
”Troița a fost restaurată și așezată la loc de cinste, într-un loc mai vizibil, iar lumea care trece să se bucure și să aducă un prinos de recunoștință celui care s-a jertfit mult aici să avem biserică în zona vale”, a spus în cuvântul său de învățătură preotul paroh, Ioan Isac.
IPS Visarion Puiu, pe numele său de mirean Victor Puiu, s-a născut în Paşcani, în anul 1879. Încă de tânăr, el a manifestat interes pentru cariera ecleziastică. În anul 1921, el a devenit episcop de Argeş. Preţuit de patriarhul Miron Cristea, în anul 1923, el a fost trimis să-i păstorească pe credincioşii din eparhia ortodoxă de Hotin. În nordul Bucovinei, PS Visarion Puiu trebuia să gestioneze o situaţie complexă din punct de vedere etnic, pentru că, pe lângă credincioşii români, el trebuia să îi păstorească şi pe credincioşii ucrainieni şi rusofoni. PS Visarion Puiu a fost foarte apreciat pentru activitatea sa, astfel că, în anul 1935, el a devenit mitropolitul ortodox român al Bucovinei. În anul 1940, din motive politice, a fost pensionat forţat, timp de doi ani. În anii celui de-al doilea Război Mondial, când armata română a eliberat de sub jugul bolşevic şi actualul teritoriu ucrainan dintre Nistru şi Bug, IPS Visarion Puiu a primit şi cârmuirea spirituală a credincioşilor ortodocşi din acest spaţiu. În alegerea sa ca mitropolit al Transnistriei, şef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria cu reşedinţa la Odessa, a contat mult şi experienţa acumulată în păstorirea enoriaşilor săi de limba ucraineană, precum şi aprecierea de care se bucura pentru râvna sa pentru credinţă. Spre finalul celui de-al doilea Război Mondial, IPS Visarion Puiu a fost nevoit să-şi părăsească fiii sufleteşti şi să se refugieze în Occident. IPS Visarion Puiu a murit în Franţa, în anul 1964.
Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român Constantin Brâncoveanu a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.
Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarați sfinti de către Biserica Ortodoxă Română. Sunt sărbătoriți pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
