Nicotina, aldehidele și cetonele semi-stabile solubile din fumul de țigară sunt mediatori cheie ai riscurilor crescute pentru boli vasculare, cancer și boli pulmonare obstructive cronice observate la fumători. Nicotina, prin stimulare simpatică, crește riscul atât pentru boli vasculare, cât și pentru cancer.
Suprimarea cuprinzătoare a activității simpatice cu medicamentul bine tolerat Carvedilol, care inhibă receptorii adrenergici beta1, beta2 și alfa1, poate fi protector pentru fumători și alți dependenți de nicotină.
Aldehidele și cetonele solubile din fumul de tutun par să-și exercite efectele adverse prin activarea complexelor NADPH oxidază în țesuturile vasculare și în plămâni. Phycocyanobilin fitochimic (PhyCB), bogat furnizat de cianobacterium spirulina comestibil, în studii pe rozătoare și în culturi de celule umane a demonstrat capacitatea de a imita în siguranță rolul fiziologic al bilirubinei intracelulare ca inhibitor al activității NADPH oxidazei.
Prin urmare, spirulina poate avea potențial de atenuare a efectelor pro-oxidative ale aldehidelor și cetonelor din fumul de tutun.
Administrarea comună de Carvedilol și spirulină merită explorarea ca strategie pentru moderarea impactului patogen al fumatului la consumatorii cronici de tutun care fie nu reușesc să renunțe, fie refuză să încerce încetarea tutunului. Carvedilolul poate fi potrivit pentru cei care gestionează dependența de nicotină în alte moduri (tutun fără fum, țigări electronice, gumă de nicotină). Sunt recomandate însă studii clinice suplimentare pentru a evalua impactul Carvedilolului asupra factorilor de risc cardiovascular la dependenții de nicotină și studii de rozătoare, pentru a evalua markerii inflamației pulmonare la rozătoarele expuse la fum și hrănite cu PhyCB.
Spirulina este o algă, mai exact o microalgă, consumată de secole pentru proprietățile sale vindecătoare, dar și pentru calitățile nutriționale deosebite. Spirulina era consumată de vechii azteci și a reapărut în atenția cercetătorilor ca un aliment super sănătos, după ce NASA l-a folosit cu succes ca supliment alimentar pentru astronauții din misiunile spațiale. Este un superaliment provenit din algele albastre-verzi, care cresc în mod natural în lacurile sărate din climatul subtropical, dar și în ocean. Acesteia i se atribuie proprietăți precum accelerarea metabolismului, scăderea colesterolului, scăderea în greutate, dar și tratarea unor tulburări de natura psihică precum anxietatea, depresia ori deficitul de atenție.
În schimb, spre deosebire de spirulină, care are mai puține contraindicații, Carvedilolul nu trebuie administrat fără recomandarea medicului.
Carvedilol este utilizat în:
• tratamentul tensiunii arteriale mari (hipertensiunii arteriale)
• tratamentul durerii în piept care apare atunci când arterele ce alimentează inima cu sânge oxigenat sunt
îngustate, astfel încât la muşchiul inimii ajunge mai puţin oxigen (angină pectorală)
• tratamentul împotriva slăbirii muşchiului inimii (insuficienţa cardiacă), în acelaşi timp cu alte
medicamente.
Impactul advers al oxidanților organici semi-stabili în fumul de tutun
Efectele adverse ale fumului de tutun asupra sănătății vasculare par a fi mediate în primul rând de nicotină și de o serie de compuși organici solubili și relativ stabili în fum, capabili să sufere reacții de adăugare spontană cu tioli și alți nucleofili din celulele vasculare. În special acești compuși includ alfa, beta-nesaturate, aldehide sau cetone, cum ar fi acroleina și crotonaldehida, și sunt principalii constituenți ai fumului de țigară. Gudroanele insolubile din fumul de tutun care contribuie în mod important la mutageneza din plămâni, căile respiratorii superioare și cavitatea bucală au acces limitat la vasculatura sistemică.
O serie de studii au observat că expunerea celulelor musculare netede endoteliale sau vasculare, in vitro sau in vivo, la extract de fum de țigară (CSE), bogat în astfel de compuși solubili, duce la inducerea stresului oxidativ generat în principal de complexele NADPH oxidază. Inhibarea concomitentă a acestor complexe ameliorează în mare măsură efectele adverse ale expunerii la CSE asupra funcției endoteliale sau a mușchilor netezi.
S-a demonstrat, de asemenea, că expunerea la CSE crește activitatea NADPH oxidazei în epiteliile căilor respiratorii, mușchiul net traheal, keratinocite și celule de gliom. Activarea diferitelor izoforme PKC și / sau c-Src, de către compușii reactivi din CSE, pare să mediaze activarea NADPH oxidazei; activarea protein kinazei C (PKC) nu pare a fi secundară activării fosfolipazei C și a generării diacilglicerolului și, prin urmare, ar putea reflecta interacțiunea directă cu proteina PKC15.
Totodată, compușii din tigară cresc riscul de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) la fumători și poate contribui la carcinogeneza pulmonară. Oxidanții foarte activi din fumul de țigară, prea instabili pentru a exercita în mod direct efecte sistemice, contribuie, de asemenea, la această inflamație pulmonară.
Activitatea antioxidantă intracelulară a bilirubinei, generată de activarea hemogenezei inductibile-1 (HO-1) ca răspuns la stresul oxidativ, a fost trasată la capacitatea concentrațiilor nanomolare scăzute ale bilirubinei de a inhiba anumite complexe NADPH oxidază. Numeroasele studii epidemiologice prospective care corelează bilirubina serică crescută cu rezultate favorabile pentru sănătate pot reflecta fie un impact direct al bilirubinei circulante asupra activității NADPH oxidazei în celule (posibil important atunci când nivelurile de bilirubină sunt foarte ridicate, ca în cazul sindromului Gilbert), fie capacitatea bilirubinei serice să servească drept marker pentru activarea mai eficientă a HO-1 în celulele cu stres oxidant.
După urmărirea stării de sănătate a peste 500.000 de adulți monitorizați de medicii de asistență medicală primară din Serviciul britanic de sănătate, Horsfall și colegii pe o perioadă de douăzeci de ani, s-a raportat o rată de incidență a cancerului pulmonar la 10.000 persoane (la bărbații din decila superioară a bilirubinei serice la valoarea inițială a fost de 1,5, comparativ cu 5,0 în cele aflate în declin inferior).
Asocierea inversă a bilirubinei cu riscul de cancer pulmonar a fost menținută după ajustare pentru mai multe covariate relevante, inclusiv starea de fumat. Rezultatele la femei au fost destul de similare (0,8 vs. 3,0). În ceea ce privește riscul de BPOC la bărbați, incidența în decila superioară a bilirubinei inițiale a fost de 7,5, comparativ cu 19,5 în decila inferioară. Aceste constatări au fost, de asemenea, validate după ajustări statistice adecvate pentru covariabile, iar rezultatele la femei au fost similare (7,5 vs. 14,8). Constatările privind cancerul pulmonar confirmă un studiu prospectiv belgian anterior, în care mortalitatea prin cancer pulmonar la bărbați a fost cu 60% mai mică în categoria superioară vs. 400.000 de indivizi, rata incidenței la 10.000 a fost de 3,73 și 7,02 în quartilele bilirubinei superioare și inferioare, respectiv (P = 0,003); ratele de mortalitate în aceste quartile au fost de 2,46 și respectiv 4,84 (P <0,001) . Aceste constatări au fost semnificative pentru cei care au fumat vreodată, dar nu și nefumători. În ceea ce privește riscul de boli cardiovasculare, acest lucru tinde, de asemenea, să se coreleze invers cu nivelurile inițiale de bilirubină într-o serie de studii prospective.
În ansamblu, aceste considerații sugerează că efectele antioxidante ale bilirubinei au un potențial considerabil de a atenua riscul crescut de cancer pulmonar, BPOC și tulburări vasculare asociate fumatului.
continuare pe doc.ro