NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Sănătate

Sindromul de „colon iritabil”: se poate ajunge la vindecare?

Intestinul iritabil este definit ca o afecţiune funcţională cronică; este oarecum impropriu să vorbim de „vindecare”, întrucât nu există o leziune organică propriu-zisă; în ceea ce priveşte simptomele, sunt şanse mari ca acestea să fie stăpânite lungi perioade de timp.

 

Dr. Ana Maria Sîngeap, Institul de Gastroenterologie Iaşi, Spitalul „Sf. Spiridon”:

”Denumirea utilizată actual este de sindrom de intestin iritabil,  intrucât se consideră că există o conexiune si o interdependenţă între funcţiile intestinului subţire şi gros (colonul). Sindromul de intestin iritabil este o tulburare funcţională, caracterizată general prin dureri abdominale şi probleme de tranzit intestinal (modificări în frecvenţa sau aspectul scaunului), la care se pot adăuga simptome de tipul meteorismului (balonare), flatulenţă (gaze în exces). De accentuat faptul că toate acestea apar în lipsa oricărei leziuni organice.

De ce apare? Poate apare şi la vârste mai înaintate?

Cauza şi modul de producere nu sunt pe deplin cunoscute. Se poate afirma că intră în joc o combinaţie de elemente: tulburări de motilitate a colonului, hipersensibilitate la nivel visceral (organic) – intestinul resimţind „exagerat” diferitele procese ce au loc în mod normal în cadrul digestiei, un anumit grad de inflamaţie locală, sau, de asemenea, schimbări în flora intestinală. Totodată, sunt recunoscute situaţiile în care sindromul de intestin iritabil se declanşează după un episod de enterocolită infecţioasă. Putem vorbi, mai mult decât de cauze, de factori care accentuează simptomele: stresul şi anumite alimente (diferite de la o persoană la alta).

Deşi este mai frecvent la adulţii tineri, şi în special la femei, sindromul de intestin iritabil poate apărea şi la persoanele mai în vâstă. Totuşi, trebuie acordată atenţie sporită simptomelor apărute peste vârsta de 50 de ani, care este pragul considerat, pentru populaţia generală, cu risc crescut pentru o afecţiune organică (inclusiv cancer de colon). Dacă persoana prezintă unul dintre aşa-numitele „simptome de alarmă” – sânge în scaun, scădere în greutate, anemie, tulburări recente de tranzit intestinal, sau alternanţă diaree/constipaţie, se impune consult de specialitate şi lărgirea investigaţiilor.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul este clinic, în sensul că, pe baza discuţiei cu pacientul, medicul va „parcurge” criteriile standardizate de diagnostic, codificate ca „Roma IV”. Minimum o zi pe săptămână cu durere abdominală prezentă în ultimele 3 luni, asociată cu măcar două din: coroborarea durerii cu actul defecaţiei, schimbarea frecvenţei scaunului, sau schimbarea aspectului (formei) scaunului, cu debut global al simptomelor de cel puţin 6 luni, stabilesc diagnosticul. Pentru susţinerea diagnosticului, nu este necesară propriu-zis efectuarea unor investigaţii speciale, dar în cazul oricărei suspiciuni clinice – „simptomele de alarmă” de mai sus, sau dacă persoana are peste 50 de ani, sau dacă are în familie cazuri de cancer de colon, atunci acestea se impun (şi de regulă este vorba de colonoscopie). Alte analize sau investigaţii pot fi recomandate de medicul specialist, în funcţie de spectrul simptomelor relatate şi în funcţie de examenul clinic.

Există tratament?

Există tratament, prin acesta înţelegându-se: combaterea stressului, dietă şi/sau medicamente. Combaterea stresului este dificilă în ziua de astăzi, expunerea fiind generală şi, practic, neinfluenţabilă; dar putem controla reacţia organismului la stres, prim măsuri de autocontrol, sau, când este necesar, se poate recurge la consiliere de specialitate. Ca măsuri de dietă, nu există recomandări standard, universal valabile. Sfătuiesc fiecare pacient să fie atent şi să „selecteze”, în sensul excluderii, acele alimente care i-au provocat simptome. În general, este vorba de lactate, băuturi acidulate, citrice, varză, fasole, sau alte legume/fructe crude care vor fermenta în interiorul tubului digestiv. Un rol important au şi măsurile generale: mesele regulate, lichide suficiente, exerciţiile fizice. Medicamente pentru sindromul de intestin iritabil există, este chiar unul dintre domeniile cu  noutăţi frecvente şi variate, dar alegerea trebuie individualizată. Medicul va recomanda în funcţie de predominanţa simptomelor şi de profilul clinic al fiecărui pacient; medicamentele se adresează atât durerii, cât şi tulburărilor de tranzit, excesului de gaz din intestin, la care se pot adăuga antibioticele neresorbabile, probioticele. Antidepresivele intră de asemenea în arsenalul terapeutic, dar la recomandare de specialitate. Măsurile generale şi dieta pot remodela în sine stilul de viaţă, astfel încât să devină practic remedii pe termen lung. Intestinul iritabil este definit ca o afecţiune funcţională cronică; este oarecum impropriu să vorbim de „vindecare”, întrucât nu există o leziune organică propriu-zisă; în ceea ce priveşte simptomele,  sunt şanse mari ca acestea să fie stăpânite lungi perioade de timp.

Problemele pot reapărea chiar şi după câţiva ani în care m-am simţit bine?

Pot reapărea într-adevăr simptomele, de obicei în legătură cu un factor menţionat anterior: perioade de stres, alimente care dau intoleranţă individuală sau anumite băuturi carbogazoase; dar, prin reluarea măsurilor şi prin tratament medicamentos (principiul unor schem eterapeutice fiind: „la nevoie, atât timp câţ este nevoie”), se poate reveni la normal. Un alt aspect pozitiv, sindromul de intestin iritabil nu poate evolua înspre ceva organic grav.

Există alimente interzise? Am voie să consum alcool, cafea?

Alimentele care pot agrava simptomele variază de la o persoană la alta; fiecare persoană are propia toleranţă/intoleranţă individuale. În general, trebuie acordată atenţie: produselor lactate (şi aici există variaţii, poate fi bine suportată brânza dulce şi iaurtul, dar nu şi laptele dulce, de exemplu), legumelor de tip varză, broccoli, fasole, conopidă; băuturile carbogazoase (alcoolice sau non-alcoolice) pot accentua balonarea. Fibrele pot înrăutăţi simptomele de tipul diareei sau balonării, dar ar putea ajuta atunci când predomină constipaţia. Poate fi o încercare şi evitarea produselor cu gluten, în unele cazuri ameliorează simptomele, chiar dacă nu este vorba propriu-zis de boală celiacă. Se aplică principiul „relativităţii” şi pentru cafea: deşi teoretic ar putea agrava problemele de tranzit, este posibil ca, într-o anumită cantitate şi într-un anumit ritm, tatonate individual, să fie benefică. La final, aş descuraja consumul de alcool din prisma multiplelor efecte negative: la tema de faţă, poate influenţa tranzitul intestinal, iar în ansamblu, are efect nociv asupra ficatului, pancreasului, sistemului nervos”.

 

sursa www.ziaruldeiasi.ro

loading...
Advertisements

Related posts

Mituri demontate privind Coronavirus: Nu dispare când vine căldura!

Redacția

Primii bebeluși născuți anul acesta la Maternitatea Spitalului din Pașcani sunt gemeni!

Marius Parteni

DGASPC Iași confirmă: Două angajate ale centrului Sf. Stelian Pașcani confirmate pozitiv cu coronavirus

Marius Parteni

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site