NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Uncategorized

Secretele oamenilor cu capete alungite care au trăit printre strămoşii noştri

Obiceiul deformării craniului ca semn al distincţiei în comunitate a fost adus în spaţiul carpato-danubian, în perioada migraţiilor, de către triburile pornite din Asia. Dovada o reprezintă craniul de femeie descoperit în judeţul Buzău, cu cinci decenii în urmă, peste care era aşezată o diademă specifică hunilor.

  

Diadema de la Gherăseni este una dintre cele mai importante piese descoperite pe teritoriul judeţului Buzău, nu atât pentru materialul din care este realizată, bronz acoperit cu o foiţă subţire de aur decorată cu pietre semipreţioase, cât pentru informaţiile oferite istoricilor. Doi localnici din Gherăseni au descoperit mormântul de inhumaţie, în timp ce pregăteau terenul pentru înfiinţarea unor culturi agricole. Se întâmpla în luna aprilie a anului 1965, pe malul drept al râului Călmăţui, în punctul Grindul Cremenea, la aproximativ trei kilometri nord-nord-vest de satul Gherăseni. ”Arheologii chemaţi la faţa locului au constatat importanţa descoperirii şi au recuperat în totalitate piesele depuse în mormânt alături de defunct, printre acestea numărându-se o oglindă din bronz, un fragment dintr-o greutate din lut şi câteva fragmente provenite de la un vas din lut. De asemenea, pe baza inventarului arheologic au putut stabili şi perioada în care avusese loc această înmormântare, momentul fiind plasat în prima parte a secolului al V-lea”, relatează muzeograful Gabriel Stăicuţ, de la Muzeul Judeţean Buzău.

Diadema de la Gherăseni este singura piesă de acest fel descoperită întreagă. Cercetarea arheologică a identificat podoabele de acest tip ca fiind în strânsă legătură cu mediul nomad hunic, alte circa 25 de diademe asemănătoare cu cea de la Gherăseni fiind găsite în complexe funerare răspândite pe un areal geografic întins între Kazakhstan-ul de astăzi şi Europa Centrală.

”Realizată dintr-un miez de bronz acoperit cu o foiţă subţire de aur decorată cu pietre semipreţioase (almandine) de diverse forme prin tehnica à cabochon, diadema este una tipică pentru aşa-numitul stil policrom. Deşi de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), ceea ce atrage atenţia privitorului este modul în care a fost ornamentată suprafaţa vizibilă a piesei. Decorată cu 143 de almandine cu forme diferite (dreptunghiulare, triunghiulare, alungite), dispuse în patru şiruri paralele şi fixate în casete proprii, avea partea centrală marcată prin prezenţa unei almandine convexe de dimensiuni mai mari, de formă rotundă şi dedesubtul ei un grupaj de patru pietre triunghiulare dispuse în jurul uneia rombice. Marginile diademei erau marcate prin două, respectiv trei şiruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. În cele patru colţuri şi la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capişon”, se arată în prezentarea obiectului expus la Muzeul Judeţean Buzău. Analiza antropologică efectuată ulterior asupra oaselor din mormântul de la Gherăseni a oferit informaţii preţioase despre originea scheletului. ”Diadema era pe craniu, aflat acum la Institutul de antroplogie din Bucureşti. Craniul deformat, alungit, poartă încă urmele de vergire de la diademă. Este unul dintre cele mai alungite cranii descoperite, semn că prinţesa de aici era foarte însemnată şi avea o poziţie deosebită în comunitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu.



Articolul integral pe www.adevarul.ro

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

 

Advertisements

Related posts

Cele mai spectaculoase peşteri din zona Braşovului: locurile unde poţi să vezi fenomene unice în România

Redacția

Extragerile Loteriei fiscale sunt ilegale. Câştigătorii ar trebui să dea banii înapoi

Redacția

10 lucruri din casă care te fac mai obosit

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site