Mulţi dintre locuitorii din mediul rural trăiesc exclusiv din veniturile şi bunurile obţinute din agricultură seceta le-a curmat speranţa unor câştiguri de trai decent, dar şi posibilitatea de a-şi face provizii tinerii de la sate au luat calea străinătăţii, iar cei rămaşi nu-şi pot găsi un loc de muncă nici măcar ca zilieri.
Satele din judeţ se pârjolesc fără scăpare. Cum mulţi dintre localnicii mediului rural îşi duc existenţa strâns legaţi de sectorul agricol, seceta le ameninţă puternic şi nivelul de trai. Producţia a fost deja pusă la pământ, riscul unor venituri extrem de mici şi a unor provizii reduse fiind unul ridicat. La sate, printre cei mai bătrâni se vorbeşte de o „secetă ca în 1946”, în timp ce meteorologii care au date ceva mai recente dau ca sigur anul 2012 ca fiind cele mai călduros dar şi cel mai secetos din ultimii 50 de ani. Din 1961, România nu ar mai fi avut o vară atât de grea.
Ajunşi zilele trecute în comuna Balş, am stat de vorbă cu o parte dintre săteni. Cu toţii s-au plâns că li se usucă culturile şi că sunt ameninţaţi de sărăcie lucie. Agricultura este singura sursă de venit pentru mare parte dintre sătenii rămaşi în ţară, cei tineri plecând de mult peste hotare. „În sat nu prea mai sunt tineri pentru muncă. Au plecat toţi prin Italia şi Spania, dar nici acolo nu le mai merge bine. Nu au pentru ce să se întoarcă. Aici nu găseşti de muncă. Cei care s-au stabilit demult acolo trăiesc boiereşte”, ne spune mama a patru copii, doi dintre ei plecaţi în ţări străine.
Zile de coşmar
În afara puţinilor bani primiţi de la rudele „straniere”, locuitorii mediului rural se afundă în sărăcie. Ultima palmă primită este seceta din acest an, care le-a pus sub îndoială veniturile. Cu excepţia unor vite care păşteau pe islaz, comuna părea total adormită, în plină zi lucrătoare. „Iarba e uscată că nici nu au ce mânca vitele. Apă ne-a tras primarul de la stadion ca să le adăpăm, dar cu mâncarea este foarte greu”, ne spune văcarul din sat, unul dintre puţinii oameni cu care ne-am întâlnit în zona Balş.
Peste drum se aud câteva oi şi capre, toate însetate şi înfometate. Se plimbă istovit după ele un sătean de-al locului. „Iarba e arsă. E foarte greu. Stau toată ziua la apă”, spune mâhnit bărbatul. Pentru că nu au ce să le dea să mănânce, crescătorii iau în considerare vânzarea animalelor, chiar şi la preţuri neprofitabile pentru ei. Oamenii sunt arşi şi ei de soare şi cu chipuri chinuite de griji. Îşi pierd zilele umblând după animale în speranţa că vor mai câştiga ceva bănuţi, dacă altceva de muncă nu este.
Ogoare uscate
Tarlalele cu porumb sunt compromise în întregime. La fel şi culturile din spatele caselor, care aproape că nu mai există. Zadarnic le-au udat sătenii, soarele puternic topindu-le rând pe rând. Pământul e crăpat de atâta uscăciune, iar din el răsar plante cu frunze arse de soare. Cum agricultura stă pe loc din cauza secetei, nici oamenii nu mai câştigă nimic. „Dacă porumbul e uscat, cine îl mai îngrijeşte. Stau acasă oameni în toată firea pentru că nu mai este de muncă. Nici cu ziua nu mai găseşti de muncă pentru că nu ai ce să lucrezi. S-a făcut 1,4 lei kilogramul de porumb. Îţi usucă buzunarele, dar trebuie să dai de mâncare la animale. Ni s-au mănat roşiile, ni s-au uscat răsadurile, nu mai avem nimic. E jale”, ne spune tanti Maria, care îşi adapă calul pe o toropeală cumplită. Cu o agricultură pierdută şi venituri inexistente, sătenii se aşteaptă la cea mai grea iarnă. Cât despre gânduri pozitive, acestea au dispărut de mult timp.(Adelina Isachi)
Cel mai fierbinte an din ultimul cincinal
Meteorologii au dat publicităţii o serie de date comparative privind temperaturile înregistrate în ultimii ani, iar vara lui 2012 bate un record absolut. Anul acesta este cel mai secetos din ultimii 50 de ani, în condiţiile în care cantitatea medie lunară de precipitaţii a fost de 40,5 litri/mp. valoarea normală pentru această perioadă este aproape dublă, adică 78,2 litri/mp. În privinţa temperaturilor şi aici batem recorduri absolute. Luna iulie a fost de asemenea cea mai fierbinte din ultimii 50 de ani, cea mai mare temperatură înregistrată fiind pe data de 15 iulie, când termometrele au înregistrat 42,4 grade, la Giurgiu. Specificitatea acestui an este că zilele caniculare au fost foarte frecvente. Foarte des, românii au avut de îndurat, în luna iulie, peste 40 de grade.
sursa: evenimentul.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}