Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe, a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului.
Canalul Bîstroe reprezintă de mai mulți ani un motiv de dispută FOTO Google Arts and Culture
Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început încă din anul 2004. Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost însă oferite părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.
România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, astfel de lucrări încâlcând o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Pe 10 februarie 2023, Ministerul Transporturilor a găzduit o întâlnire cu reprezentanţi de la Mediu şi Externe, în contextul în care Garda de Coastă a sesizat lucrări de dragare în apele ucrainene, în zona canalului Bîstroe. Ulterior, situaţia a fost sesizată public şi de Sorin Grindeanu, care a menționat că România va continua să ajute Ucraina,
» Citește continuarea pe pagina autorului