Sporul natural a scăzut şi în judeţul nostru sub zero, după aproape 60 de ani . La nivel naţional, din 1990 încoace, sporul a fost mereu negative. Cauzele basculării de la Iaşi sunt numeroase, de la creşterea vârstei celor care se căsătoresc şi, implicit, a femeilor care devin mame, până la căsătoriile târzii şi uniunile consensuale tot mai frecvente. Condiţiile economice au, şi ele, un rol.
Judeţul Iaşi a înregistrat, pentru prima oară după 1960, un spor natural negativ: anul trecut, numărul celor decedaţi a fost cu 103 mai mare decât al nou-născuţilor. Cu un an înainte, în 2015, numărul născuţilor vii fusese cu 807 mai mare decât cel al decedaţilor. Cifrele au fost făcute publice la şedinţa de ieri a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice de către Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi. Până anul trecut, sporul natural era de ordinul sutelor, iar până în primii ani ai recentei crize economice – de ordinul miilor (2.424 în 2008 şi 1.568 în 2009). De altfel, în 2011 s-au înregistrat cei mai puţini născuţi vii, 8.604. Cel mai prolific an a fost 1975, când s-au născut 18.331 de copii. În schimb, mortalitatea infantilă a fost de atunci în scădere: dacă în 1960 au murit 1.222 de copii cu vârsta sub un an, iar în 1970 s-au înregistrat 228 de născuţi morţi, în 2016 au fost doar 11 născuţi morţi şi 58 de copii care au murit înainte să împlinească un an. Raportul statistic prezentat ieri remarcă progresul medicinei şi ameliorarea condiţiilor sanitare şi spitaliceşti.
1989: an cu număr record la divorţuri
La nivel naţional, sporul demografic natural s-a instalat la valori negative de mai mulţi ani, practic imediat după revoluţie. Unele zone din Moldova, printre care şi Iaşul, au mai rezistat o vreme peste pragul 0. Explicaţia pentru scăderea bruscă la valori negative a sporului natural din judeţ este dată de evoluţia numărului naşterilor: în 2015 au fost 9.873 de naşteri în judeţ, pe când anul trecut numărul lor a scăzut la 8.613 – aşadar, cu 1.260, conform statisticilor oficiale. Reprezentantul DJS a legat apoi alţi indicatori demografici de anumite evenimente istorice. Astfel, anul 1970 a consemnat cele mai puţine divorţuri, 119, în timp ce 1989 a stabilit un record neatins până azi: 1.244. Pe de altă parte, anul intrării României în Uniunea Europeană a fost unul de maxim pentru căsătorii, 7.382, în vreme ce anul de criză 2011 a adus doar 4.291 de perechi la Starea Civilă din Iaşi.
Creşte vârsta mirilor
Şi modelul familiei ieşene se schimbă. Ciprian Iftimoaei a arătat că ieşenii se căsătoresc din ce în ce mai târziu. Dacă, în 2010, vârsta medie la prima căsătorie era 25,5 ani pentru femei şi 28,4 ani pentru bărbaţi, – mai ridicată, în fiecare caz, în mediul urban şi mai mică în mediul rural -, în 2015 femeile se mărită la 26,9 ani (28, cele de la oraş, şi 24,9 ani în rural), iar bărbaţii, la 29,9 ani, chiar 30 şi jumătate în mediul urban. Ca o consecinţă, şi vârsta medie a mamei la prima naştere s-a modificat, de la 22,7 ani în 1995, la 26 de ani în 2010, continuând să crească până la 27,1 în 2015.
Posibile cauze
În paralel, s-a restrâns ponderea căsătoriilor timpurii, crescând numărul persoanelor celibatare. Aceeaşi tendinţă şi în cazul familiilor cu copii la vârste tinere – fiind tot mai numeroase, în schimb, căsătoriile târzii şi familiile fără copii, la fel ca uniunile consensuale şi căsătoriile de probă.
Sursa: ziaruldeiasi.ro