NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Politică

Penaliada: lista ieşenilor albiţi de Dragnea

Decizia PSD de a intra cu bocancii peste sistemul judiciar, în toiul noapţii, i-a indignat pe reprezentanţii principalelor instituţii judiciare din Iaşi. „Ziarul de Iaşi“ vă propune o analiză profundă, la rece, a uriaşului impact juridic şi social pe care ordonanţa privind modificarea legislaţiei penale îl va avea.  

Un număr mare de dosare în care acuzaţia este de abuz în serviciu vor fi închise, existând posibilitatea şi ca deţinuţi care au ajuns în spatele gratiilor pentru această infracţiune să fie puşi în libertate. Heirupismul guvernului este pus la zid de toţi judecătorii cu care am discutat, magistraţii invocând şi anumite inadvertenţe impardonabile în ordonanţă. Intre timp, de ieri, în instanţele din Iaşi a început să se muncească şi după program, pentru a se identifica acele dosare finalizate în care infracţiunile de abuz în serviciu, de neglijenţă, sau de favorizarea infractorului trebuie dezincriminate. Cine scapă, ce spun judecătorii, procurorii şi avocaţii din Iaşi?

 

Adevărata „Penaliadă” demarată acum două nopţi de Guvernul PSD a dinamitat societatea românescă, producând o falie şi mai mare între susţinătorii sistemului judiciar şi cei ai partidului de guvernământ. Ordonanţa 13 din 31 ianuarie 2017, care aduce mai multe modificări asupra codului penal şi a codului de procedură penală, a fost publicată deja în Monitorul Oficial, însă ar putea produce efecte concrete abia după 10 zile. Documentul a pus pe jar sistemul judiciar românesc, inclusiv de la Iaşi, cei mai nemulţumiţi fiind procurorii şi judecătorii. Ei invocă în special herupismul de care ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a dat dovadă când a adoptat această ordonanţă, în condiţiile lipsei unei dezbateri publice temeinice. Pen­tru a înţelege concret efectele ordonanţei, „Ziarul de Iaşi” a realizat o analiză cu puncte de vedere din toate segmentele justiţiei, în urma căreia cititorii sunt lăsaţi să tragă propriile concluzii cu privire la evenimentele care au dat efectiv foc ţării în ultimele zile.

 

Ce prevede ordonanţa

 

Modul în care Guvernul Grindeanu a decis să adopte ordonanţa amintită a fost unul atipic şi, raportat la breasla magistraţilor, cel puţin sfidător. În ciuda dezbaterilor aprinse din ultimele zile pe această temă, Executivul a adoptat actul normativ la ceas de noapte, într-o formă despre care Consiliul Superior al Magis­traturii (CSM) a aflat după încheierea programului, cu doar câteva ore înainte de şedinţa de guvern. De pildă, la Iaşi, instanţele au primit noul text al ordonanţei în jurul orei 19, în condiţiile în care peste doar câteva ore aveau să afle de la televizor că aceasta a fost deja adoptată. Acest fapt a stârnit nemulţumiri intense inclusiv la nivel naţional, critici venind de la CSM, DNA, Parchetul General sau DIICOT, ultimul condus de ieşeanul Daniel Horodniceanu. În forma publicată în Monitorul Oficial, ordonanţa aduce modificări semnificative cu privire la trei infracţiuni: abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi favorizarea infractorului. Cele mai multe critici au venit în urma modificării formei infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, după ce ordonanţa intră în vigoare, este abuz în serviciu doar acea faptă care produce un prejudiciu de peste 200.000 de lei, ori „o vătămare gravă, certă şi efectivă intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juri­dice”. Această din urmă sintagmă, spun judecătorii cu care ziarul a discutat, poate fi interpretabilă întrucât practica judiciară este insuficientă, iar doza de subiectivism va fi ridicată.

 

Reacţii de la Curte, Tribunal, Parchet

 

„Ziarul de Iaşi” a discutat ieri cu reprezentanţi ai celor mai importante instanţe şi parchete ce sunt afectate de modificări. Diana Micu Cheptene, vicepre­şe­dintele Curţii de Apel Iaşi şi unul dintre cei mai experimentaţi judecători de penal din Iaşi, ne-a precizat: „Eu cred că ar fi fost util să existe un interval de timp mai mare în care un proiect, care să rămână ace­laşi, să fie supus dezbaterii pentru a putea fi văzute toate efectele şi impactul unor astfel de modi­fi­cări. O modificare de esenţă pe unele dispoziţii ale codului penal, luată într-un scurt timp, nu oferă o posibilitate reală pentru toţi cei implicaţi în actul de justiţie, să vedem exact toate elementele cauză-efect. Intervalul de timp, dacă ar fi fost mai mare, ne-ar fi oferit posibilitatea să putem să analizăm aceste elemente.”

La rândul său, judecătorul Narcis Stoica, preşedintele Tribunalului Iaşi, a catalogat graba cu care Gu­vernul a adoptat ordonanţa ca fiind „o modalitate ciudată de lucru”, spunând că, în opinia sa, i se pare bizar că Executivul a cerut un punct de vedere din partea breslei magistraţilor, pentru ca apoi să treacă fără nicio explicaţie peste el. „Cred că această experienţă de azi-noapte ar trebui să fie o atenţionare privind OUG-urile în general. Ar trebui evitate situaţiile în care chestiuni de maxim interes să se adopte în această modalitate. În orice situaţie, trebuie să fie consultat şi corpul magistraţilor, şi societatea civilă”, ne-a declarat Narcis Stoica.

Nici procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel nu este de acord cu modul în care guvernul a acţionat. „Încă nu am făcut evaluări ale efectelor pe care ordonanţa la va avea asupra dosarelor noastre, însă, personal, ca jurist, pot spune că nu sunt de acord cu modul în care aceasta a fost adoptată, iar dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu nu mi se pare normală”, ne-a spus şi procurorul Florin Căşuneanu.

 

Reacţii din rândul avocaţilor

 

Unul dintre avocaţii din Iaşi care are numeroşi clienţi ce au fost cercetaţi, puşi sub acuzare sau chiar arestaţi în baza infracţiunii de abuz în serviciu, Ionel Nechita, s-a aplecat asupra fondului modificării infracţiunii de abuz în serviciu inducând ideea că infracţiunea de abuz este adesea folosită de procurori pentru a ajunge la infracţiuni directe de corupţie. „Majoritatea dosarelor cu rechizitorii de la DNA pe care le am în portofoliu au şi această infracţiune de abuz în serviciu. Iniţial, infracţiunea de abuz în serviciu este cea care permite procurorului să înceapă urmărirea penală, să declanşeze toate măsurile, in­clusiv de folosire a măsurilor de supraveghere tehnică şi înainte de toate să pună presiuni asupra tuturor participanţilor, pe care îi identifică foarte uşor. Deci, toţi să fie suspecţi şi nu de cele mai puţine ori inculpaţi, angrenaţi în acest circuit infracţional de abuz în serviciu. Însă, în fapt, se urmăresc infracţiunile directe de corupţie. Adică, cei care vin să facă declaraţii să spună despre dare, luare de mită, despre cumpărare sau trafic de influenţă. În condiţiile în care, după o anumită perioadă de timp, după folosirea tuturor mijloacelor specifice procurorilor, nu rezultă probe certe de infracţiuni directe de corupţie, atunci sunt trimişi în judecată pentru această infracţiune de abuz în serviciu”, ne-a spus Nechita. Avocatul a mai spus că această infracţiune este orientată înspre funcţionarii publici, însă, de cele mai multe ori, sunt loviţi de efectele probării sale oamenii de afaceri.

 

Cine scapă de la Iaşi

 

„Ziarul de Iaşi” a identificat ieri mai multe dosare în care persoane cunoscute, trimise în judecată în special de DNA, sunt judecate sau condamnate pentru infracţiuni de abuz în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 de lei. Fostul senator Sorin Lazăr, de pildă, a fost condamnat cu suspendare pentru trei fapte de abuz în serviciu comise în perioada în care era primar la Strunga, toate cu valori mult sub 200.000 de lei. Fapta sa va fi dezincriminată. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul primarului din Paşcani, Dumitru Pantazi, acuzat de abuz în serviciu într-un caz privind acordarea ilegală a unui certificat de urbanism. De altfel, chiar ieri, judecătorii au dispus restituirea dosarului lui Pantazi către DNA Iaşi, pentru a fi refăcut în urma unor nereguli ale procurorilor în întocmirea rechizitoriului. Dumitru Simionescu, fostul şef al Po­liţiei Hârlău, ar putea scăpa şi el de o faptă de abuz în serviciu de care este acuzat. Fostul viceprimar din acelaşi oraş poate scăpa şi el de mai multe infracţiuni de acest fel, la fel ca şi fostul primar Constantin Cernescu. Fostul şef al Spitalului de Psihiatrie „Socola” Lucian Burlea va fi cel mai probabil găsit nevinovat de o infracţiune de abuz în serviciu ca urmare a dezincriminării. Pe lângă aceste nume notorii vor fi însă mii care vor scăpa, mai puţin cunoscuţi.

 

Muncă peste program la instanţe

 

O ciudăţenie juridică a apărut după ce Guvernul a decis ca o parte din ordonanţă să intre în vigoare după 10 zile, iar o alta imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Ordonanţa are trei secţiuni, două fiind referitoare la modificările aduse la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, şi cea de-a treia referitoare la modul în care judecătorii vor analiza cauzele deja definitive ce ar putea fi afectate de modificările aduse legislaţiei penale. Această a treia secţiune a intrat deja în vigoare, chiar dacă prevederile la care se raportează ar urma să devină efective peste 10 zile. „În mod concret, noi suntem obligaţi conform articolului 3 să facem sesizările, dar noi nu avem cum să le facem pentru că modificările la Codul Penal intră în vigoa­re peste 10 zile”, ne-a spus Diana Micu Cheptene, care a catalogat situaţia ca fiind o „inadvertenţă”. La rândul său, judecătorul Narcis Stoica a spus despre acest fapt că „pare a fi o necorelare” a celor trei sec­ţiuni din ordonanţă. O muncă sisifică a început deja la acele instanţe, toate dosarele din urmă începând de ieri să fie analizate şi verificate pentru a se descoperi acele infracţiuni care urmează a fi dezincriminale. În ciuda milioanelor de euro cheltuite de stat pentru sistemul informatic al Ministerului Justiţiei, în continuare, cel puţin la Iaşi, se lucrează ca acum un deceniu. Grefierii vor trebui să verifice manual mii de dosare, iar acelea care fac referire la infracţiunile modificate vor trebui analizate de judecători pentru a se stabili dacă se impune dezincriminarea sau descontopirea unor pedepse. La Tribunal, de pildă, doar anul trecut s-au pronunţat peste 1.369 de sentinţe – însă nu toate de condamnare. Un exemplu de dosar care ar putea fi reanalizat este celebrul „Rutiera”, unde cinci poliţişti au fost condamnaţi cu suspendare pentru fapte de abuz în serviciu. Toate aceste infracţiuni vor fi dezincriminate, iar poliţiştii vor scăpa de condamnări. Judecătorii au început deja discuţiile cu reprezentanţii instanţelor, urmând a se întocmi o situaţie şi cu eventuali deţinuţi care ar putea fi eliberaţi ca urmare a dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu.  

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Advertisements

Related posts

Peste 100 de dosare penale, deschise după alegerile europarlamentare

Redacția

PNL Pașcani își asumă sondajul apărut în presa județeană: Pintilie 46%, Pantazi 23%!

Răzvan Grecu

Candidaţii la cele 98 de primării din județul Iași

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site