Conform tradiţiei din Legea Veche, această zi marchează creaţia lumii, iar conform credinţelor creştine tot pe 1 septembrie ar fi fost ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos şi-a început activitatea sa publică. În plus, evreii încep anul bisericesc tot în luna septembrie, observându-se astfel reminiscienţele liturgice din tradiţia iudaică.
Spre deosebire de creştinii ortodocşi şi de iudei, în credinţa romano-catolică începutul anului bisericesc este marcat în prima duminică din Advent, duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, cu aproximativ patru săptămâni înainte de Crăciun.
Data de 1 septembrie pentru începerea anului bisericesc a fost stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, fiind folosite argumente biblice, şi în pincipal faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a început pe această dată propovăduirea Evangheliei. Totodată, tot în septembrie a avut loc şi intrarea în sinagoga din Nazaret a Mântuitorului, credinţa ortodoxă subliind că de fapt alegerea acestei date nu este o reminiscenţă din cultul iudaic, ci este „momentul în care Dumnezeu a sfinţit timpul“.
Data de 1 septembrie este considerată începutul anului bisericesc de mai bine de 1.800 de ani. Astfel, acesta este începutul anului liturgic, cu cele trei mari perioade ale sale, Octoih, Triod, Penticostar. Astfel, toate sărbătorile creştine gravitează în jurul zilei de 1 septembrie, având la finalul anului bisericesc sărbătorile Adormirii Maicii Domnului de la 15 august şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul la 29 august, imediat, pe 8 septembrie, fiind marcată Naşterea Maicii Domnului.