O parte dintre copiii traficați provin din centrele de protecție, gestionate de direcțiile de protecție a copilului, iar minorii ar ajunge în rețele de trafic pe mâna angajaților din sistemul de protecție, care îi ajută să iasă din centre, de unde sunt preluați apoi de traficanți.
Fetele minore ar ieși din țară „cu documente false sau declarații la un notar plătit”, iar în unele cazuri, ar fi încurajate să se prostitueze chiar de angajații Protecției Copilului, ca să câștige bani. Aceste informații au fost oferite aleșilor din Comisia de anchetă parlamentară privind situația cazurilor copiilor dispăruți.
Județele indicate de organizațiile neguvernamentale drept „bazine de traficare” sunt: Dolj, Brașov, Teleorman, Călărași, Galați, Brăila și Constanța.
Șefii Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) susțin, însă, că n-au cunoștință despre asemenea cazuri.
Conform unui raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, care conține date din prima jumătate a anului 2020, au fost identificate 302 victime ale traficului de persoane, dintre care 128 sunt minori. Specialiștii din domeniu atrag atenția că numărul real al persoanelor traficate este mult mai mare.