„Ca să rămâi cu ceva din chimie, trebuie să ai un profesor bun și acel profesor trebuie să înțeleagă faptul că nu toți elevii dintr-o clasă trebuie să iasă chimiști, fizicieni sau biologi, trebuie să îi tenteze cu lucrurile care le pot rămâne. Depinde de profesor, de interesul lui, de cât drag are să lucreze cu copiii, să le facă experimente. Deși multe școli nu au condiții pentru experimente, chimia numai așa este atractivă”, a declarat Marius Andruh, profesor de chimie anorganică la Universitatea din București și vicepreședinte al Academiei Române, într-o discuție cu fizicianul Cristian Presură.
Discuția a pornit de la următoarele întrebări: Unde anume ne întâlnim cu chimia după ce terminăm școala? Ce rol are ea în încercarea omului de a trăi mai bine și mai mult? La ce ajută cercetările teoretice? Ce anume poate fi frumos la un compus chimic?
De la sinteza amoniacului, medicamente pentru cancer, la procesele chimice din bucătărie și cum poți readuce un albuș de ou fiert cu structura solida la cea de albus crud, Marius Andruh explică frumusețea și interdisciplinaritatea chimiei.
„Chimia nu se poate dezvolta fără fizică. Fizica, la rându-i, nu se poate dezvolta fără matematică. Chimia interacționează cu medicina și farmacologia chimie este peste tot și răspunsul final referitor la viață se va da și cu ajutorul chimiei, pentru că totul e chimie. Și atunci când când facem mâncare au loc au loc procese chimice”.
Redăm câteva declarații ale lui Marius Andruh din discuția cu fizicianul Cristian Presură și Ada Roseti:
„Orice știință este bună și nu o să duc discuția spre exagerări de genul chimia este cea mai importantă știință și celelalte nu sunt importante. O știință este importantă pentru tine atunci când o iubești și când o servești cu pasiune și bucurie.
Chimia este în acest moment interdisciplinară. Răspunsul final referitor la viață se va da și cu ajutorul chimiei, pentru că totul e chimie.
Chimia nu se poate dezvolta fără fizică. Fizica, la rându-i, nu se poate dezvolta fără matematică. Chimia are o ramură care se cheamă chimie teoretică și, de fapt, acolo este multă fizică și multă matematică.
Dacă vreți un exemplu, care este atractiv pentru publicul larg sau pentru studenți la început, despre conexiunile sau legăturile chimiei cu biologia sau medicina, e un exemplu celebru de citostatic, Cisplatinul, care era un compus cunoscut de la începutul secolului al XIX-lea, era bine caracterizat, până când, în anii 60, în urma unui experiment desfășurat sub cupola a ceea ce se cheamă serendipity, descoperiri importante făcute întâmplător, s-a constatat că are acțiune citostatică.
continuare pe edupedu.ro