Mai precis, proiectul de lege al liberalilor, depus din 2017, dar ţinut la sertar timp de mai mulţi ani, prevede că interdicţia de a candida la alegerile parlamentare se aplică persoanelor care până la data candidaturii au avut condamnări penale definitive, dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau dezincriminarea faptei, după cum a nuanţat şi şefa Comisiei juridice, Laura Vicol.
Demersul PNL a plecat de la ideea uniformizării legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de acceptare a unui candidat la parlamentare cu cele ale unui membru al Guvernului, după o speţă judecată în trecut de CCR.
„În lumina deciziei Curţii Constituţionale, care a găsit ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001 şi care astfel interzice persoanelor condamnate definitiv să facă parte din Guvernul României, este imperios necesar ca legislaţia română să aibă astfel de prevederi şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a candida la funcţiile de senator şi deputat în Parlamentul României”, explicau iniţiatorii în expunerea de motive.
Relevanţa iniţiativei este dată şi de apropierea cu paşi grăbiţi a alegerilor, până la parlamentare mai fiind doar doi ani. Mai mult, recomandările CCR sunt ca schimbările la legile electorale să fie făcute din timp.
» Citește continuarea pe pagina autorului