Comunitatea evreiască din Sighet, nimicită de naziști cu complicitatea autorităților ungare, are rădăcini de peste două secole în acest orășel din Maramureșul de la sud de Tisa.
Aici este documentată o prezență evreiască din secolul al XVIII-lea, formată evrei hasidici, ultra-religioși. Hasidismul (de la Hasidut – religiozitate în ebraică) este o ramură a iudaismului ortodox creată în vestul Ucrainei actuale de Israel ben Eliezer supranumit și Baal Shem Tov sau Besht.
Evrei interbelici în fața sinagogii din Sighet
La Sighet la începutul secolului al XX-lea liderii religioși erau Rabinul Yekuti’el Yehudah Teitelbaum (1912 – 1944) și unchiul său Yoel Teitelbaum (liderul curentului Hasidic Saamar, fondat la Satu Mare în 1905).
Între 1918 – 1940 Sighet a făcut parte din România, iar apoi a fost atribuit Ungariei împreună cu nordul Transilvaniei prin Cel de-al doilea Arbitraj (numit în România Dictat) de la Viena de către Germania Nazistă și Italia Fascistă.
La recensământul din 1941 numărul evreilor din Sighet se ridica la 10.144 sau 39% din populația orașului, cea mai ridicată proporție din istorie. Evreii de aici vorbeau idiș, ungară și ebraică și mulți lucrau în industria lemnului, predominantă în zonă.
» Citește continuarea pe pagina autorului