O drumeție la Izvorul Bahluiului, cu city break la Hârlău. Ați alege un astfel de traseu? Cluburile Afaceri.ro din Botoșani, Suceava și Iași organizează o astfel de drumeție, în care speră să li se alături cât mai mulți oameni de afaceri sau liber profesioniști. De fapt, spun organizatorii, e un mod de a-i face pe aceștia să se cunoască și să stabilească conexiuni pentru viitoare afaceri sau proiecte comune între cele trei județe participante, în timp ce descoperă locuri uimitoare, puțin cunoscute chiar și de locuitorii Regiunii Nord-est și încă și mai puțin vizitate de către turiști.
Pe 26 august, mașinile vor pleca simultan din Suceava, Iași și Botoșani, cu o țintă comună: orașul Hârlău. Iar întâlnirea echipajelor va fi momentul de începere oficială a drumeției. Pentru membrii cluburilor de afaceri din cele trei județe, drumeția va fi gratuită, iar pentru restul participanților, taxa va fi de 30 de lei.
Odată ajunși la Hârlău, vizitatorii ar urma să meargă la ruinele curții domnești și la Biserica Sf. Gheorghe. Curtea domnească (foto) este atestată pentru prima dată printr-un act din 1 mai 1384 și a fost rezidența Doamnei Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Iar Biserica „Sf. Gheorghe”, ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1492 este considerată parte a ansamblului Curții domnești.
Vizita la Mormântul lui Petru Rareș și la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău sunt alte puncte de agenda drumeției oamenilor de afaceri din nord estul țării. Muzeul Viei și Vinului, aflat în administrarea Palatului Culturii din Iași, le promite vizitatorilor că vor face cunoștință cu „universul domestic” al țăranului – cel care produce vinul.
Astfel, se prezintă interiorul unei gospodării din zona Hârlăului – interior tradițional prezentat cu toate elementele sale definitorii: vatra, colțul de pat, cel de masă și cel pentru păstrarea vaselor și alimentelor. Holul de la demisol adăpostește instalațiile tehnice, prezentate cât mai real și natural. La finalul parcursului muzeal, vizitatorii au ocazia să cunoască și să înțeleagă din poveștile vinului, cu misticul ce-l definește”.
Drumeția către Izvorul Bahluiului începe după city break-ul de la Hârlău. “Am ales acel punct pentru ca este le intersecția celor trei județe, Iași, Suceava și Botoșani, în punctul cel mai înalt. Cel mai interesant este de văzut pădurea de acolo, Rezervația de tisă. În plus, puțină lume ştie că Bahluiul are chei și că Izvoarele Bahluiului este un loc foarte interesant”, a explicat Dorian Conișescu, secretarul executiv al Club Afaceri.ro.
„Siretul și Prutul (…) trebuie a se curăți și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei”, se prevedea, potrivit wikipedia.org, într-un articol din Regulamentul Organic, din 1832. Obiectiv neîndeplinit, nici la acea vreme, și nici până azi, când “comercia” Iașului nu mai este asociată cu Prutul sau cu Bahluiul.
La Grota lui Coroi, oamenii de afaceri vor călca pe urmele lui Ghiță Coroi, “ultimul haiduc al României interbelice”, un țăran devenit haiduc, care „a făcut legea şi a semănat teroare din 1930 până în 1935 în rândul negustorilor, bancherilor şi boierilor care treceau prin Botoșani sau pe drumurile comerciale de la limita judeţului Iaşi”.
Rezervația de Tisă din comuna Tudora, judeţul Botoșani, este singurul loc din România unde se mai gasesc în număr mare exemplare de tisă – un arbore declarat în România specie ocrotită și monument al naturii. Iar cascada și canionul Bahluiului sunt alte locuri în care participanții ar putea deveni conștienți de frumusețea și importanța râului ce traversează, mic și mâlos, și Municipiul Iași.
