RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

Copii mici cu părinţi cărunţi: ce înseamnă pentru societate faptul că oamenii au copii tot mai târziu în viaţă?

Vârsta la care oamenii au copii tot creşte şi creşte. Societatea de tip occidental devine tot mai mult una în care copii încă mici au părinţi care au împlinit o jumătate de veac, în care „a face copii” devine tot mai adesea un lucru de făcut nu la tinereţe, ci abia la vârsta mijlocie.

 

Numeroşi specialişti din diferite domenii sunt preocupaţi de acest fenomen contemporan, ale cărui cauze sunt multiple şi ale cărui consecinţe pe termen lung sunt privite cu interes, dar şi cu teamă.

  

Medicii şi biologii avertizează că, pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, riscul de a aduce pe lume copii cu defecte genetice este tot mai ridicat. Economiştii se întreabă cum va putea suporta societatea costul material al îngrijirilor necesare unei populaţii cu tot mai mulţi membri cu dizabilităţi induse de aceste defecte genetice. Sociologii şi psihologii se întreabă cum se vor descurca emoţional toţi aceşti copii, în condiţiile în care mulţi nu vor avea bunici şi vor fi despărţiţi de părinţii lor printr-o „prăpastie între generaţii” mult mai mare decât era în urmă cu un veac. Alte şi alte categorii de experţi îşi pun tot felul de întrebări legate de această tendinţă a lumii moderne: părinţi cu părul deja încărunţit, trudindu-se să facă faţă consumului enorm de energie pe care îl presupune creşterea unor copii.

Există cu adevărat o astfel de problemă în societatea occidentală? Este cazul să ne facem griji din cauza ei? Există şi vreo latură bună a acestei tendinţe sau e în întregime un fenomen negativ? Iată, mai jos, câteva repere.

Cifre şi fapte

Că oamenii fac copii tot mai târziu, este neîndoielnic: statisticile sunt clare în această privinţă. Aceste statistici înregistrează vârsta la care oamenii au primul copil, iar această vârstă a crescut în ultimele decenii, urmând o tendinţă ce pare să se amplifice de la an la an.

În SUA, vârsta medie la care femeile aveau primul copil era, în 1970, de 21,5 ani; în 2012, ea ajunsese la 25,4 ani – aşadar, o creştere de 4 ani. Nu pare ceva prea îngrijorător, dar, să reţinem, e vorba de vârsta medie. Dacă e de numai 25 de ani, e pentru că la calculul mediei se ţine seama atât de sarcinile survenite la vârsta adolescenţei, cât şi, compensator, de ponderea femeilor – tot mai multe – care au copii la peste 35 sau chiar peste 40 de ani. (Sociologii remarcă faptul că, în SUA cel puţin, tendinţa ar putea fi alimentată, în parte, şi de exemplu unor celebre actriţe hollywoodiene, care aduc pe lume copii la peste 40 de ani.)

În Marea Britanie, după cum scrie, pe un ton îngrijorat, Jemima Lewis, într-un articol publicat în The Telegraph, tendinţa amânării de către femei a momentului de a avea copii este cea mai pronunţată din lume: vârsta medie la care femeile au primul copil a atins 30 de ani; mamele până în 25 de ani sunt tot mai rare, în vreme ce acelea de peste 45 devin tot mai numeroase, naşterile la asemenea vârste sporind, între 2000 şi 2011, de la 1.832 la 723.913.

Dar în România?

Un studiu recent (2012), realizat de GFK, la solicitarea MedLife, arăta că vârsta medie la care româncele din oraşele mari ale ţării (peste 200.000 de locuitori), cu venituri şi educaţie medii şi peste medie, au primul copil, este de 29 de ani. Dintr-o perspectivă mai largă, ce cuprinde toate categoriile de femei din România, un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică în 2009 arăta că la nivel naţional, incluzând zonele rurale, vârsta medie la care femeile decid să nască primul copil este 27 de ani.

Prin urmare, vorbim despre un fenomen real, tot mai răspândit şi care are deja – şi va avea în continuare -, implicaţii majore asupra societăţii: familiile, forţa de muncă, sănătatea populaţiei – în ansamblu, viitorul speciei umane.

Care sunt cauzele acestui fenomen?

De ce fac oamenii copii tot mai târziu în viaţă?

O cauză majoră este, după părerea tuturor celor ce au studiat problema, schimbarea extraordinară care a avut loc în ultimele decenii în modul de viaţă al femeilor. Accesul la educaţie şi remarcabila lor ascensiune – de la statutul practic obligatoriu de “casnice” – la cel de profesioniste care trudesc în câmpul muncii cot la cot cu bărbaţii – au produs o transformare în mentalităţile tuturor. Deşi cele mai multe doresc să aibă copii, multe dintre ele amână acest lucru, concentrându-se în tinereţe asupra studiilor, apoi asupra consolidării situaţiei profesionale şi a celei materiale. Toate aceste lucruri iau timp, ani din viaţă, astfel încât vârsta la care aduc pe lume primul copil este, evident, mai mare decât pe vremea când femeilor nu li se pretindea decât să aibă grijă de gospodărie şi să aducă pe lume copii.

Faptul că femeile aleg să devină mame ceva mai târziu în viaţă se sprijină pe doi piloni solizi: egalitatea de şanse prefesionale între ele şi bărbaţi (aşa relativă cum pare ea uneori, totuşi există) şi accesul la contracepţie – două cuceriri mari ale secolului XX, printre cele mai însemnate din istoria civilizaţiei.

Află mai multe de pe Descopera.ro

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

Related posts

iPod Apple – câștigat de un pășcănean norocos care a participat la o campanie NextGen Communications

Ema Roman

Drumul Crucii – sute de credincioşi la pelerinajele organizate de Florii (VIDEO)

Ema Roman

Marius, românul din Italia care a găsit un portofel cu 1.500 de euro pe stradă și l-a înmânat carabinierilor

Redacția
Încarcă...