Contextul economic este următorul: România se află într-un moment de inflexiune fiscală. După ani de deficite crescute și cheltuieli publice accelerate, guvernul a început o corecție bugetară complicată, dar inevitabilă. Autoritățile sunt forțate să oprească o spirală a dezechilibrelor care amenință stabilitatea economică a țării.
O corecție impusă de piețe, nu de opțiune politică
„O corecție bugetară a început”, notează economistul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză recentă, publicată în newsletterul Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Este un proces anevoios, dar fără el nu putem restabili încrederea în finanțele publice.”
Acad. Daniel Daianu, Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca
După ce a revizuit ținta de deficit pentru 2025 la 8,4% din PIB (de la 7% prevăzut inițial), guvernul încearcă să transmită un semnal de credibilitate către investitori și agențiile de rating, care au menținut România cu un pas deasupra nivelului „junk”.
Pe termen mediu, programul de ajustare ar trebui să aducă deficitul la 6,5% din PIB în 2026 – o reducere considerabilă, de peste 3 puncte procentuale, spune Dăianu, care este și președintele Consiliului Fiscal. Însă amploarea acestei ajustări este fără precedent în UE pentru o economie care nu traversează o criză financiară propriu-zisă.
» Citește continuarea pe pagina autorului