„Listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse (…) Înscrierea candidaţilor în listele pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se realizează prin alternarea de persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus până la epuizarea locurilor de pe listă”, arată principalele amendamente ale proiectului de lege, deput pe 8 martie.
Majoritatea confortabilă
Şi în trecut au fost depuse iniţiative similare de creştere a nivelului de reprezentare a femeilor în politică, însă de fiecare dată de formaţiuni din opoziţie sau parlamentari care nu aveau în spate partide care să asigure o majoritate confortabilă. În cazul de faţă, formaţiunile din care fac parte iniţiatorii proiectului controlează circa 80% din legislativ.
În ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în legislativ, România se clasează pe locul 25 din 27 de state ale Uniunii Europene, potrivit iniţiatorilor. Alte studii arată că pe locul 24, fiind în faţa a doar trei state: Cipru, Malta şi Ungaria. De altfel, şi la nivelul actualului Executiv există o reprezentare slabă a femeilor,
» Citește continuarea pe pagina autorului