De 25 ani, moldovenii cer realizarea unei autostrăzi pentru un acces facil către Vest. Investiţiile străine în zonă sunt ridicol de mici iar occidentalii evita regiunea din lipsa infrastructurii. A fost promulgată şi o lege pentru realizarea Autostrăzii Unirii iar la nivel declarativ, toate partidele care s-au perindat la guvernare au vorbit despre necesitatea construcţiei. În realitate, nimeni nu doreşte această autostradă în afară de moldoveni. După decenii de batjocură, oamenii de afaceri din Iaşi s-au săturat să tacă.
Moldovenii au cerut Autostrada Unirii ca să ajungă cu produsele de export mai uşor spre Vest. În schimb, Bucureştiul le-a băgat pe gât autostrada A7, care mai mult pare proiectată pentru a facilita transportul cerealelor ucrainene către Dunăre şi Marea Neagră. În timp ce, Moldova nu atrage nici măcar 3 la sută dintre investiţii străine, Ardealul prosperă şi se bucura de afaceri occidentale. Oficial, toate Guvernele din ultimele decenii au vorbit despre necesitatea construcţiei autostrăzii Ungheni – Iaşi – Tg. Mureş. Aceasta are cea mai ridicată performanţa de reducere cost/timp, nu mai puţin de 40 la sută.
Neoficial, se discută despre eşecul A8, pentru că nimeni nu îşi doreşte, în afară de moldoveni. Ardelenii nu vor fi niciodată interesaţi să fie concuraţi de moldoveni, unde mâna de muncă este mai ieftină şi uşor de găsit. Un alt aspect discutat în subteran, ce ţine de contextul geopolitic este că autostrada nu se va realiza, pentru că, în eventualitatea izbucnirii unui război nedorit, ruşii ar ajunge în câteva ore în Vest.
Mulţi sunt resemnaţi pe fondul tergiversărilor proiectului. Cu toate acestea, mediul de afaceri ieşean, vorbeşte deschis despre acest obiectiv, prin care moldovenii sunt mai degrabă amăgiţi de către bucureşteni.
Judeţul Iaşi este paralizat de lipsa infrastructurii iar autostrada A8 ar fi o gură uriaşă de oxigen pentru locuitorii săi însă studiul de fezabilitate pentru tronsonul Motca – Leţcani – Ungheni de abia în această lună va fi complet, după eliberarea acordului de mediu. Totuşi, vorbim de câţiva ani despre acest pas.
“Fără să nu mă feresc de cuvinte a fost un sabotaj din partea CNAIR şi al prioritizarii acestei autostrăzi faţă de alte cheltuieli pe infrastructura propuse de CNAIR.Asta este realitatea, supărătoare pentru mine, pentru unii, pentru alţii. Studiul de fezabilitate a început înainte de A7 şi acum cum să ne explicăm că pe A7 se lucrează. Mai nou acuma, avem loturi din A8 care ar trebui scoase la licitaţie şi se întârzie cu 4-6 luni. Spuneţi-mi şi mie, caietul de sarcini de pe Oradea – Arad, l-a făcut CNAIR, da? Cum caietul de sarcini este aproape perfect, licitaţiile se ţin la timp, nu sunt contestaţii, nu sunt amânări iar pe sectorul montan A8, vai de mine, că este cel mai greu din Europa sunt 600 de clarificări”, a spus Paul Butnariu, preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, la emisiunea Linia Întâi de la TeleM.
Deşi Iaşul nu are zona montană, traseul de pe teritoriul său este considerat complicat pentru că ar presupune construcţia unor tuneluri. Totuşi, în secolul 19, Iaşul avea construite deja trei tunele.
“S-a făcut tunelul de la Movileni, pe linia Iasi-Letcani-Dorohoi, prin 1890 noi aveam tunel făcut de aproape 1 kilometru. Spuneţi-mi şi mie, oamenii ăia cum au făcut? Bârnova al doilea tunel, tunelul de la Cristeşti sau tunelul de la Hârlău, care zace acum. Păi ştiam că în Iaşi trebuie tunele, chiar dacă nu este de munte”, a adăugat Paul Butnariu.
Stadiul A8 rămâne în continuare complicat şi îngropat în avize şi birocraţie. O situaţie ciudată are şi tronsonul de 93 kilometri dintre Motca – Iaşi – Ungheni.
“În August va fi emis Acordul de Mediu, după care Studiul de Fezabilitate va fi complet. În perioada Septembrie – Noiembrie 2024 urmează CTE CNAIR, CTE MT și Interministeriala pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și emiterea HG pe indicatori cu indicarea surselor de finanțare. În cazul acestui tronson, urmează o decizie pe care o va lua CNAIR și Consitrans de închidere a contractului în faza de SF, iar Proiectarea va face obiectul unui nou contract de Proiectare + Execuție, contract ce va fi derulat de către nouă companie CNIR, după finalizarea licitației cu toate etapele aferente. În urma acestei decizii, licitația de Proiectare + Execuție ar putea fi demarată de către CNIR spre finalul lui 2024 sau primul trimestru din 2025. Execuția acestui tronson va fi finalizată în 36 luni (proiectare+execuție) pentru toate loturile, ce urmează a fi stabilite în urma unei analize în cadrul CNIR”, a precizat recent Cătălin Urtoi, fost director CNIR.
În acelaşi timp, autorităţile se plâng şi despre dificultatea realizării sectorului montan al A8. Preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu considera că declaraţiile guvernanţilor privind dificultăţile construcţiei sectorului montan din A8 sunt doar legende. Reprezentantul mediului de afaceri ieşean crede că finalizarea autostrăzii A7 este ineficientă pentru regiunea Moldovei fără Autostrada A8.
„Legenda asta ca A8 este cea mai grea, că trece munţii este pur şi simplu un praf în ochii cetăţenilor care nu sunt de specialitate. Plecând de la Târgu Mureş până la Miercurea Nirajului traseul nu prezintă niciun fel de complicaţii. De la Miercurea Nirajului la Sărăţeni trebuie să trecem munţii Bucin dar au déjà drumuri naţionale şi drumuri judeţene cum vreţi dumneavoastră sunt vreo 4 drumuri acolo. Deci să faci autostrada este accesibil să lucrezi pe şantierul autostrăzii, cum este A7 cu DN2. După care urmează zona de depresiune de la Joseni, polul frigului ca să ajungă la Ditrău. Acolo este ca în Bărăgan dacă vreţi, nu sunt dealuri, totul merge drept. De la Ditrău urci la un pas, la 1000 de metri, Predealul sau Mestecănişul sunt mai sus. Dar ce este culmea, de la Ditrău până la Tulgheş este un drum déjà circulabil. S-au trecut munţii ăia pe valea unui rău care se cheamă Putna. De la Tulgheş intri pe valea Bistricioarei. Aţi mers cu toţii, de la coada lacului până la Borsec mergi pe un drum unde în unele locuri sunt pante. Desigur, autostrada va trebui să compenseze unele denivelări dar nu este în creierul munţilor, este accesibilă dintr-un drum naţional. Mai avem hopuri de la coada lacului, acolo văd că nu s-a făcut niciun nod spre Vatra Dornei ceea ce mi se pare absurd şi ajungi la Poiana Largului şi acolo la Petru Voda cu 3-4 tunele ai ajuns la Leghin”, a spus Paul Butnariu, la emisiunea Linia Întâi de la TeleM.
Stadiul A8:
Loturi care au contracte, unde proiectarea se apropie de final, iar lucrările de execuție vor fi demarate în luna Septembrie 2024 – 54,31 km.
Loturi scoase la licitație de Proiectare +Execuție – 42,7 km. Loturi cu SF-ul finalizat şi HG pe indicatorii tehnico-economici aprobați care urmează să fie scoase la licitația de Proiectare +Execuție – 118,8 km.
Loturi care au ajuns în faza finală cu SF-ul și urmează HG pe indicatorii tehnico-economici și lansarea licitațiilor de Proiectare + Execuție – 93,27 km
Podul de la Ungheni are constructor desemnat și urmează semnarea contractului pentru Proiectare + Execuție, după etapa eventualelor contestații.
Patru loturi montane de la Sărățeni la Pipirig aşteaptă să fie scoase la licitaţie de CNIR. Acestea au o valoare totală de aproximativ 23,8 miliarde lei fără TVA conform indicatorilor tehnico-economici și vor fi finanțate din PT 2021-2027 în procent de 40% și 60% de la bugetul de stat.
În 2022, 62,7 la sută din totalul investiţiilor străine s-au concentrat în Bucureşti – Ilfov, urmată de regiunea centru care a beneficiat de 9,3 miliarde de euro şi o contribuție de 8,7 la sută din total și regiunea Vest, cu 7,1 la sută. Străinii au investit 7,6 miliarde de euro în zona Banatului şi 7 miliarde în zona de Nord Vest. În regiunea de Nord Est a ţării (Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău, Neamţ şi Vaslui), valoarea investiţiilor străine a fost de 2,9 la sută adică 3,1 miliarde de euro.
