Alegerile prezidențiale din Rusia, din luna martie, au doborât oficial toate recordurile. Președintele Vladimir Putin a primit 87,3% din voturi, un scor fără precedent, pe fondul prezenței la vot de 77,4%. Așa-zișii contracandidați ai „Țarului” au obținut doar 3-4% din voturi, de două sau trei ori mai puțin decât ratingurile partidelor care i-au nominalizat.
Votul s-a transformat, în mod concludent, într-o „performanță elaborată pentru un singur spectator”, consideră analistul Andrei Pertsev.
Metodele ascunse anterior de „corecție” a rezultatelor votării, cum ar fi mobilizarea atât a angajaților din sectorul public, cât și a angajaților corporativi, sunt acum expuse cu mândrie și au fost de facto legalizate, punctează Pertsev.
„Blocul politic al administrației prezidențiale, condus de Serghei Kiriyenko, a fost destul de deschis cu privire la faptul că urmărea să stabilească un record, promițându-i lui Putin mai mult de 80 la sută din voturi, cu o prezență la vot de nu mai puțin de 70 la sută.
Kiriyenko – prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Federației Ruse – a început să conducă blocul politic al administrației prezidențiale încă din 2016, iar până la alegerile prezidențiale din 2018 folosea deja sistemul de indicatori cheie de performanță (KPI) utilizat în mod obișnuit de întreprinderile private.
» Citește continuarea pe pagina autorului