În acest an, catolicii celebrează Paștele în ziua de 31 martie. La fel ca Paștele Ortodox, Paștele Catolic comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Deși Paștele catolic este sărbătorit la dată diferită față de cel ortodox, tradițiile se aseamănă destul de mult. Sărbătoarea nu are o dată fixă, însă se celebrează anual primăvara.
Diferenţa dintre Paştele ortodox şi cel catolic este dată de faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian.
Există astfel şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână. Românii au liber în prima şi a doua zi de Paşte, dar şi în Vinerea Mare. Ce simbolizează Învierea Domnului și Paștele Catolic
Duminica Învierii este una dintre cele mai mari sărbători din creștinism, deoarece Iisus a pătimit pe cruce pentru a scăpa lumea de răul făcut prin oamenii care L-au rănit.
Cum se sărbătorește Paștele Catolic
Duminica Paștelui Catolic este marcată prin discursul lui Papa Francisc în Piața Sfântul Petru, din Vatican. Acesta apare în fața a mii de credincioși, pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea. Discursul lui începe cu „Urbi et Orbi”.
Urbi et Orbi se traduce ca Către cetate și către lume, făcând referire la Roma. Această construcție era folosită adesea în Imperiul Roman, atunci când se începeau diverse adresări oficiale. Papalitatea a adoptat această formulă, fiind folosită atât pentru discursurile către Cetate, cât și către întreaga lume catolică. În prezent, construcția Urbi et Orbi este folosită pentru a deschide mesajul oficial al Papei, de Crăciun și de Paștele Catolic. Mai poate fi utilizată și cu alte ocazii excepționale.
Tradiții în România
În România se practică mai multe tradiții de Paștele Catolic: vânătoarea de ouă în grădini sau case; stropitul fetelor nemăritate – un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal; dăruirea și ciocnitul ouălor; servirea preparatelor tradiționale de Paște: pască, miel, ouă roșii etc.
Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În prezent este folosit și parfumul.
Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării. Fructul său a fost emblema prosperității, a binecuvântării divine, a frumuseții, a puterii.
Oul, viața și renașterea
Felul lor tradițional de mâncare pentru masa de Paște este tot mielul, iar preparatele tradiționale nu diferă față de masa de paște a creștinilor ortodocși. În schimb, în unele regiuni de pe masa de Paște regăsim biscuiți care învelesc un întreg ou. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana.https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/catolicii-celebreaza-pastele-duminica-31-martie-2350936.html