News FM 89.1 Mhz Pașcani
ASCULTĂ LIVE
RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Sănătate

AVERTISMENT! Salata „prea verde“ din Iași și Vaslui poate fi MORTALĂ în cazul copiilor!

Ministerul Mediului a anunţat ieri la Iaşi că, în aceste două judeţe, valorile maxime admise sunt depăşite de 5-10 ori. „Tuturor ne place culoarea verde a salatei. Dar acel verde frumos, strălucitor, poate reprezenta de fapt o problemă“, spune un expert în protecţia mediului. De unde provin nitriţii în exces şi ce boli pot provoca?

 

Salata prea verde ar putea fi toxică. Culoarea verde-crud a sa­latei se poate datora unui conţinut ridicat de nitriţi şi nitraţi, compuşi ai azotului. Situaţia poluării solului şi apelor freatice cu nutrienţi a făcut obiectul unei dezbateri or­ganizate ieri de Ministerul Me­diu­lui cu primarii din judeţ.

  

„Tu­turor ne place culoarea verde a salatei. Dar acel verde frumos, strălucitor, care ne atrage la taraba din piaţă poate reprezenta de fapt o problemă. O concentraţie mare de azot face planta să crească mai mare şi mai frumoasă, dar pe termen lung ne va afecta. Şi nu vorbim de salata cultivată de fermieri mari, ci şi de cea cultivată în spatele casei de micii producători în care avem încredere“, a spus Ciprian Bodea, expert în protecţia mediului.

Ce boli dau nitriţii

Conform studiilor făcute în ultimii cinci ani, judeţele Iaşi şi Vaslui se află pe primele locuri în privinţa concentraţiei de nitriţi şi nitraţi din sol şi apa freatică, înregistrându-se valori de 5-10 orimai mari decât cele maxim admise.

„Nitriţii şi nitraţii nu sunt «băieţii răi», ci nutrienţi esenţiali pentru plante. În cantităţi necontrolate însă, ei pot deveni dăunători. În Vaslui şi Iaşi, din păcate, se înregistrează incidenţa maximă a mortalităţii infantile din această cauză. Iar contaminare există în tot oraşul, inclusiv în zonele preorăşeneşti şi precomunale, în intravilan ca şi în extravilan“, a declarat Sorin Rădulescu, expert pe probleme de agricultură în Ministerul Me­diu­lui.

Cel mai important efect al derivaţilor de azot se înregis­trea­ză la copii, unde provoacă aşa-numita„boală albastră“, caracte­rizată prin apariţia de porţiuni albăstrii sau vinete pe piele. În cazul sugarilor, boala poate fi mortală, îndeosebi din cauza concentraţiei mari de toxine ajunse în organism. Nitriţii şi nitraţii nu sunt distruşi la fierberea apei folosite pentru prepararea laptelui praf. Dimpotrivă, fierberea duce la concentrarea toxinei.

Cantită­ţile mari de nitriţi şi nitraţi pro­voacă şi eutrofizarea apelor stă­tătoare, respectiv„înflorirea“ apei, substanţele chimice repre­zentând nutrienţi pentru alge. Înflorirea apei duce în final la sufocarea vieţii acvatice din lipsa oxigenului. În plus, nitraţii şi nitriţii determină creşterea vulnerabilităţii plantelor la boli şi dăunători.

„Îngrăşămintele chi­mice sunt una din sursele po­luării cu nutrienţi, dar cea mai importantă este reprezentată de gunoiul de grajd depozitat necontrolat şi de fosele septice din curţile oamenilor. Dejecţiile lichide şi semilichide contami­nează apa freatică, ceea ce duce la contaminarea în continuare a unor suprafeţe mari. Există un program derulat de Uniunea Europeană tocmai pentru reducerea poluării cu nutrienţi, iar primăriile au posibilitatea să folosească bani europeni pentru ţinerea sub control a problemei“, a spus Rădulescu.

Proiect de 48 mil. euro

Programul derulat de Minis­terul Mediului are un buget total de 48 milioane de euro pentru viitorii şase ani, proiectele putând fi realizate de unităţile administrativ-teritoriale. Proiectele finan­ţate pot viza realizarea de platforme de depozitare a gunoiului de grajd, construirea de staţii de compostare şi ambalare a gunoiului, realizarea de instalaţii de biogaz, ca şi achiziţia de echipamente specifice. 

Se finanţează şi înfiinţarea unor sisteme de cana­lizare şi epurare a apelor uzate, ca şi crearea de zone tampon şi plantarea de perdele de protecţie. În cadrul programului, au fost realizate în judeţ investiţii de aproximativ 17 milioane de lei în 9 comune.

„Eu am venit la discuţii pentru că sunt interesat de orice sursă posibilă de finanţare. Din pă­cate, multe cheltuieli sunt neeligibile, iar veniturile proprii ale comunei sunt de 150-200.000 de lei anual“, a spus primarul co­munei Movileni, Mihai Plum­bu.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Related posts

Un bărbat a suferit un stop cardiac la Tribunalul Iași

Redacția

Un copil de doi ani, din Cristeşti, a murit în Vinerea Mare

Ema Roman

Părinții își imunizează copiii cu vaccinurile clasice. Teama de vaccinuri anti-COVID nu-i molipsitoare

Redacția
Încarcă...