România a cheltuit în ultimii ani cu pensiile în jur de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar bugetul pe anul 2022 prevede o sumă chiar mai mică. Procentul nu a depășit acest nivel în ultimii ani, nici măcar în guvernările PSD, deși liderii social-democrați, inclusiv ministrul Muncii, critică faptul că Guvernul a negociat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
România și-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070. Această țintă a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR pentru a asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Această regulă nu înseamnă că pensiile nu vor mai crește, ci că avansul produsului intern brut ar trebui să fie superior nivelului de creștere a pensiilor, așa încât ținta de 9,4% să fie respectată.
PSD insistă însă ca România să renegocieze PNRR, din cauza acestui plafon impus pentru cheltuielile cu pensiile. Ministrul social-democrat al Muncii, din noul Guvern PSD-PNL-UDMR, Marius Budăi, susține că prin aces
» Citește continuarea pe pagina autorului