Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, potrivit celor mai recente date ale INS, România având circa 127 de seniori la 100 de tineri sub 15 ani, diferența dintre populaţia vârstnică de 65 ani (şi peste) şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând cu 100.000 de persoane. Toate aceste tendințe demografice ar putea duce la o re-calculare a unor indicatori, vorbindu-se tot mai des despre vârsta cronologică și cea ”prospectivă”.
Ce este vârsta prospectivă și cum a apărut conceptul
În economie, măsurătorile țin cont de distincția între valorile nominale și reale. De exemplu, înainte de pandemie, prețul unei franzele era de 0,9 lei. Acum este de 1,3 lei. Ca să vedem dacă s-a scumpit cu adevărat, prețul de azi ar trebui ajustat cu inflația.
Vârsta, la fel ca altă variabilă, este și ea doar un număr. Progresele în domeniul sănătății și creșterea speranței de viață au pus problema re-discutării fenomenului îmbătrânirii populației. Încă la mijlocul anilor 1970 a fost propus ca pragul bătrâneții să nu fie o vârstă fixă, ci vârsta la care o persoană va trăi încă 10 ani, scrie un cercetător din Republica Moldova, Olga Găgăuz, într-o lucrare de cercetare.
» Citește continuarea pe pagina autorului