Administrația locală a municipiului Pașcani a elaborat noul Plan de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale pentru anul 2026, un document care se dorește a fi unul strategic.
Proiectul de hotărâre prin care se propune aprobarea acestui plan, se vrea o radiografie completă a vulnerabilităților orașului și stabilește exact modul în care autoritățile și cetățenii trebuie să reacționeze în fața unor eventuale dezastre naturale, accidente industriale sau crize biologice.
Documentul ce va fi dezbătut de consilierii locali în ședința din 28 aprilie, clamează că într-o perioadă în care schimbările climatice și accidentele tehnologice provoacă tot mai multe daune, autoritățile locale vor să se asigure că nicio criză nu va prinde orașul nepregătit. Astfel, inițiatorul Marius Pintilie explică care este scopul acestui plan și anume de a asigura cunoașterea, de către toți factorii implicați, a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență.
De asemenea, planul are în vedere realizarea intervențiilor „în timp scurt, în mod organizat și într-o concepție unitară a măsurilor de prevenire și reducere a efectelor unor dezastre”.
Inundațiile care au lovit Pașcaniul în anii din urmă sunt un risc recunoscut în acest document care spune că municipiul nostru rămâne extrem de expus riscului de inundații, deoarece se află amplasat pe un traseu de 10 km al râului Siret: „Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populației din zonele probabile a fi afectate”.
Dincolo de inundații, autoritățile au analizat un spectru larg de pericole: cutremure (județul Iași fiind într-o zonă cu grad ridicat de risc seismic), alunecări de teren, furtuni puternice, secetă și înzăpeziri, incendii la depozite, spații comerciale sau fondul forestier, precum și accidente chimice, în oraș existând operatori economici (precum S.C. Rompak S.A.) care stochează substanțe periculoase precum acid sulfuric sau amoniac, dar și apariția unor epidemii sau epizootii (boli la animale), precum gripa aviară sau antraxul.
O noutate de abordare pe care documentul o scoate în evidență este rolul crucial al locuitorilor de rând, și nu doar al pompierilor sau poliției. Autoritățile atrag atenția că prevenția începe de acasă, prin eliminarea neglijențelor. „Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean”, stipulează planul.
Documentul mai amintește că „Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a participa activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil”
.
Odată aprobat, planul va deveni ghidul obligatoriu pentru toate instituțiile din subordinea Primăriei, de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, Spitalul Municipal și până la unitățile de învățământ, asigurând astfel o plasă de siguranță vitală pentru cei peste 42.000 de locuitori.