Un medic rezident din Iași care și-a încheiat misiunea în Suceava povestește ce a văzut acolo. Aceasta și-a lăsat familia plângând și a plecat în cea mai grea experință din viața ei. Ceea ce a văzut în spitalul din Suceava este greu de imaginat
Alina Cigoli este medic rezident în anul 5 la Medicină de urgență în Iași. Are 30 de ani și a fost primul medic rezident care a pășit în spitalul groazei din Suceava. Aceasta a revenit recent la Iași, după 40 de zile în care a muncit încontinuu, și a povestit pentru Cotidianul „Bună Ziua Iași” detalii din experiența sa. Tânăra a petrecut zile greu de descris în orașul cu cele mai multe cazuri de coronavirus din România. Acum, la final de misiune, aceasta povestește cum arăta spitalul când a ajuns, cum arăta când a plecat și, totodată, cât de greu i-a fost să se despartă de familia ei pe care a lăsat-o la Iași plângând. Fiica ei de 4 ani a înțeles cu greu că mama ei, îmbrăcată în costum roșu, a plecat să salveze oameni.
Medicul rezident a revenit acasă după 40 de zile
Pe data de 23 martie, medicul Alina Cigoli a plecat cu o colegă în misiune la Spitalul Județean Suceava, acolo unde era declarat focar de infecție. A fost anunțată că va petrece, mai întâi de toate, o săptămână la Rădăuți, locul unde erau transferate toate urgențele din zonă. Și-a sărutat copilul și soțul și cu lacrimi în ochi a plecat în cea mai grea aventură profesională.
„Am luat o decizie rapidă. Nimeni nu se aștepta. Am fost anunțați de situația în care se aflau colegii din Suceava și am decis să plec. Eu m-am născut în Suceava și am simțit că e datoria mea să o fac. Împreună cu o colegă am petrecut acolo 40 de zile. Pe data de 30 aprilie am avut ultima zi de lucru acolo. Am revenit acasă, iar acum stau în autoizolare timp de 14 zile, iar apoi voi reveni la lucru”, spune dr. Alina Cigoli.
Familia s-a impacientat, dar i-a acceptat decizia
Deși toată familia s-a impacientat aflând decizia medicului rezident, acest lucru nu a oprit-o să plece în misiunea pe care deja o acceptase. Soțul acesteia a rămas acasă cu fetița lor în vârstă de un an și și-a lăsat soția să plece în cea mai grea experiență din viața amândurora.
„Am lăsat acasă fetița de patru ani care a început să plângă când am plecat. Am lăsat soțul care se îngrijora de toată situația care exista la Suceava. Părinții mei s-au impacientat și ei, dar acest lucru nu m-a oprit să plec. Mă durea, știam că va fi greu, așa cum de fapt a și fost, dar știam că aceasta este menirea mea de medic. În momentul în care mi-am ales această specializare eram proaspăt căsătorită, eram însărcinată, iar soțul meu a înțeles că aceasta este meseria pe care am ales-o. El a crescut singur fetița noastră de la vârsta de trei luni”, adaugă medicul.
Continuarea pe bzi.ro