Medicii susțin că inteligența artificială poate deveni un sprijin de nădejde pentru pacient, însă fără a înlocui rolul medicului. Folosită corect și cu înțelegerea limitelor sale, respectiv faptul că AI nu stabilește diagnostice, nu prescrie tratamente și nu poate substitui examinarea clinică directă, aceasta poate fi o unealtă utilă, mai ales în contextul în care structura spitalelor din România nu permite întotdeauna timpul necesar pentru ca pacientul să înțeleagă în detaliu informațiile primite.
Pneumologul ieșean Traian Mihăescu explică faptul că inteligența artificială poate contribui în anumite etape pregătitoare ale actului medical, dar nu poate înlocui relația și comunicarea autentică dintre medic și pacient.
„AI-ul poate explica ce este creatinina, poate traduce un buletin de analize din limbaj tehnic în limbaj accesibil, poate genera o listă de întrebări pertinente pentru specialist. Toate acestea se pot întâmpla acasă, înainte de consultație, fără să consume din timpul medicului. Însă, el nu examinează, nu palpează, nu aude tonalitatea vocii unui pacient anxios și nu detectează semnele subtile pe care un clinician experimentat le captează printr-un instinct construit în ani de practică”, a declarat dr. Mihăescu.
Medicul pune accent pe faptul că pacienții folosesc deja astfel de instrumente înainte de a intra în cabinet, pentru a-și organiza simptomele, pentru a înțelege analizele sau pentru a formula întrebări. Astfel, medicul ar trebui să valorifice acest lucru în avantajul său și să îi întrebe pe pacienți ce știu deja.
continuare pe ziaruldeiasi.ro